Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisarul european pentru justiţie Vera Jourova a anunţat, luni, că în următoarele săptămâni va efectua o vizită în Malta pentru a analiza măsurile de combatere a spălării banilor şi stadiul anchetei privind uciderea jurnalistei de investigaţii Daphne Caruana Galizia, transmite Reuters.
Vizita responsabilului CE va spori presiunea asupra statelor membre ale Uniunii Europene după ce, într-o rezoluţie adoptată anul trecut, Parlamentul European şi-a exprimat 'îngrijorarea serioasă' cu privire la lipsa independenţei poliţiei şi la activităţile internaţionale de spălare a banilor pe insula mediteraneană.
Rezoluţia PE a fost adoptată după ce jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia, o militantă anticorupţie, a fost ucisă în Malta într-un atentat cu maşină-capcană.
''Desigur, vreau să întreb despre stadiul anchetei privind uciderea Daphnei Caruana Galizia'', a declarat Vera Jourova într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
Trei persoane au fost puse sub acuzare până acum în ancheta privind uciderea jurnalistei malteze, dar poliţia nu l-a identificat încă pe autorul asasinatului.
Daphne Caruana Galizia (53 de ani) a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea ei a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi mai greu de controlat în Europa.
Pe popularul său blog, intitulat 'Running Commentary', Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul 'Panama Papers', Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului 'Panama Papers'.
O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de 'Panama Papers', au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.
Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Citește pe Antena3.ro
