Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puţin pe hârtie peste Prut se sărbătoreşte. Exact cu 18 ani în urmă, pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chişinău a adoptat în sesiune extraordinară Declaraţia de Independenţă a Moldovei. La acea dată, fraţii de peste Prut au devenit a şaptea republică sovietică care se despărţea de Imperiul Roşu.
Ce au câştigat moldovenii prin declararea independenţei pentru prima dată în istoria lor? Poate dreptul de a trăi după cum le dictează interesele. În rest, românii de Prut au avut de înfruntat vicisitudinile date problemele economice pe care le traversează micuţa republică, războiul cu Transnistria, lupte intestine provocate de dorinţa comuniştilor de a controla cu orice preţ puterea la Chişinău, dar şi o altă luptă - cea cu propria identitate naţională! Cu toate acestea amestecate moldovenii împlinesc astăzi majoratul. Unul care vine la fel de învălmăşit precum scurta lor istorie. Ca stat, fireşte.
PROPAGANDĂ. În centrul Chişinăului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la picioarele lui Ştefan cel Mare, a început la primele ore ale dimineţii sărbătoarea. Una de care se bucură noul regim politic de la Chişinău, dar pregătită după regulile vechiului Guvern comunist. Astfel, precum în anii de dinainte de Revoluţia de la noi, dar şi după, moldovenii au organizat manifestări cu iz comunist, propagandistic. Startul acestei sărbători s-a dat cu depuneri de coroane de flori la statuia lui Ştefan cel Mare şi cu o serie de concerte pentru copii, încă de la ora 9.00 - una la care fireşte prichindeii moldovenilor încă se aflau în pătuţurile lor - şi a continuat cu un alt start, în raliul "Cupa Independeţei 2009". Conform colegilor de peste Prut, moldovenii mai au incluse în program recitaluri de muzică militară şi muzică populară. Seara se va încheia cu un concert de muzică uşoară şi cu un foc de artificii.
ITAR-TASS: O SĂRBĂTOARE INVENTATĂ. Evenimentul de astăzi, care a deschis o serie de manifestaţii care se vor închide cu o altă aberaţie - Ziua limbii moldoveneşti, nu mai reprezintă un punct credibil nici măcar pentru ruşi. Agenţia ITAR-TASS vede în aniversarea independenţei Moldovei un prilej numai bun de propagandă pentru ...Voronin. "La această a 18-a aniversare a independenţei, autorităţile moldovene au pregătit un program amplu de festivităţi, care, tradiţional, se deschide prin depunerea de coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare - întemeietorul statalităţii moldoveneşti. De dragul adevărului istoric trebuie spus că domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare a cârmuit între 1457 şi 1504, adică între secolele al XV-lea şi al XVI-lea, pe când încă nu se prefigura teza "poporului moldovenesc distinct de cel român" a lui Iosif Visarionovici Stalin (anii 40-50 ai secolului XX), ce a fost resuscitată puternic din 2000, după venirea la putere a Partidul Comunist al Republicii Moldova din zilele noastre. Actuala Republică Moldova a fost recunoscută ca stat în 1991, după destrămarea URSS, şi ea conform - istoricilor - nu poate să se prezinte ca fiind continuatorul statului moldovenesc al lui Ştefan cel Mare, întrucât la 1359 teritoriul actualei Republici Moldova nu făcea parte din Ţara Moldovei", arată agenţia de presă rusă. Ideologia moldovenismului a lansată de "istoricul" Vladimir Stati prin Dicţionar moldo-românesc, unul ce abundă în cuvinte arhaice şi rusisme, care nu se folosesc nici măcar în vorbirea curentă în Republica Moldova. A fost apoi continuată de Viktor Stepaniuk în volumul intitulat "Statalitatea poporului moldovenesc" (2005), (nr. un volum ale cărui "idei ştiinţifice" au fost demontate chiar de colegii săi istorici din Chişinău) şi definitivată de preşedintele Vladimir Voronin, autorul "Concepţiei politicii naţionale de stat". Spunem definitivată pentru că încă actualul preşedinte al Moldovei vorbeşte în această teză despre faptul că republica din stânga Prutului "e constituită din moldoveni, alături de alte opt etnii, între care şi românii minoritari".
AU RĂMAS FĂRĂ DECLARAŢIE. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a ars în timpul protestelor postelectorale din 7 aprilie 2009. "Acest document este ca un certificat de naştere al unui om. Vă imaginaţi ce ar însemna dacă ar fi ars Declaraţia de Independenţă a SUA, prima Constituţie franceză sau Actul de formare a Comunităţii Europene?", s-a întrebat la acea dată Petru Săndulache, preşedintele Asociaţiei Parlamentul '90. Documentul, semnat de aproximativ 270 de deputaţi din primul Parlament al Republicii Moldova, consfinţea independenţa acestui stat.
FĂRĂ SIMBOLURI NAŢIONALE. Un amănunt frapează de această dată. Simbolurile româneşti nu au mai fost interzise ( oare ce va simţi organul represiv al miliţiei locale?). Mai mult, conform surselor noastre, drapelul arborat în Piaţa Marii Adunări Naţionale nu conţine stema Republicii ci, doar culorile României ! Conform unimedia.md, studenţii basarabeni din Iaşi nu vor sărbători această zi "pentru că ea nu există. Noi suntem români"!
"Republica Moldova este un organism politic nou, care nu are decât să se consolideze dar pe temeiuri politice sănătoase şi nu pe unele false, împrumutate. Dacă ne bazăm pe argumente de acest gen, creăm o structură slabă, neviabilă. De asemenea, conferind caracterului naţional al Republicii Moldova o conotaţie eminamente moldovenească creăm o construcţie falsă. La baza acestui stat stă o entitate românească cum a fost în întreg spaţiul românesc din momentul formării şi până în prezent" - Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova.
Citește pe Antena3.ro
