Aurescu cere Curţii de la Haga să evalueze dacă dreptul internaţional permite secesiunea unilaterală

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, şi directorul general pentru afaceri juridice, Cosmin Dinescu, au pledat joi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, susţinând poziţia României în cazul privind legalitatea independenţei Kosovo.

Potrivit MAE, citat de Agerpres, Bogdan Aurescu a argumentat că problema juridică reală pe care Curtea trebuie să o soluţioneze se referă, în viziunea României, la a evalua dacă dreptul internaţional interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterală. Aurescu a susţinut că acceptarea ideilor potrivit cărora secesiunea unilaterală ar fi permisă de dreptul internaţional, integritatea teritorială s-ar aplica numai între state, iar actorii non-statali nu ar fi obligaţi să o respecte, ar implica faptul că orice porţiune de teritoriu a oricărui stat şi-ar putea proclama independenţa. "Aceasta ar duce la consecinţe extrem de severe pentru ordinea juridică internaţională. Ar însemna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să îşi declare independenţa şi să obţină secesiunea", a spus Aurescu. "Această concluzie nu poate fi acceptată. Interdicţia secesiunii unilaterale este unul dintre (...) elementele integrităţii teritoriale", a pledat Aurescu. Principiile integrităţii teritoriale şi suveranităţii reprezintă pilonii fundamentali ai dreptului internaţional de la care nu se poate deroga.

La rândul său, Cosmin Dinescu a demonstrat că acum dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica în cadrul statelor existente doar în dimensiunea sa internă (participarea la dezvoltarea vieţii politice, economice, sociale, culturale în cadrul unui stat existent), fără a afecta integritatea teritorială a acestora. În viziunea României, declaraţia de independenţă a Kosovo nu este conformă cu dreptul internaţional.

Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008, fiind recunoscut de 54 de ţări, printre care SUA şi 22 de state membre UE din cele 27. Cipru, Spania, Grecia, Slovacia şi România au refuzat fie din solidaritate cu Serbia, fie pentru nu crea un precedent. Serbia a solicitat şi obţinut acordul Adunării Generale a ONU ca CIJ să se pronunţe în privinţa legalităţii independenţei Kosovo.