Bani grei pe cetăţenia română

Autorităţile de la Chişinău l-au anunţat pe preşedintele Republicii Moldova că doi funcţionari ai Ministerului Justiţiei de la Bucureşti sunt implicaţi în traficul de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii moldoveni.

TRAFIC - reţea moldo – română pentru facilitarea naturalizării celor de peste Prut

Autorităţile de la Chişinău l-au anunţat pe preşedintele Republicii Moldova că doi funcţionari ai Ministerului Justiţiei de la Bucureşti sunt implicaţi în traficul de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii moldoveni.

La Chişinău, ministrul adjunct de Interne, Valentin Zubic, a declarat ieri că autorităţile moldovene au anihilat reţeaua care se ocupa de servicii ilegale de redobândire a cetăţeniei române. Oficialul a precizat totodată că un grup de persoane a fost reţinut recent în flagrant, după ce a fost filat timp de şapte luni. Potrivit lui Zubic, din componenţa acestui grup fac parte doi funcţionari români şi două persoane cu dublă cetăţenie, între care una locuia la Chişinău, iar cealaltă la Bucureşti.

ŞPAGĂ DE 300 DE EURO. În schimbul serviciilor, membrii reţelei primeau de la cetăţenii moldoveni între 150 şi 300 de euro, în funcţie de solicitărilelor pentru urgentarea examinării cazurilor. Oficialul de la Interne a comunicat că, în acest caz, au fost implicaţi şi doi funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti. Zubic susţine că 135 de persoane şi-ar fi redobândit cetăţenia română pe această cale, iar documentele a peste 560 de persoane sunt în curs de examinare. Ministrul adjunct de la Interne mai spune că dosarele celor doi funcţionari români au fost expediate instanţelor de la Bucureşti, prin intermediul Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

SONDAJ. Între timp, Institutul de Politici Publice de la Chişinău a publicat un sondaj de opinie, conform căruia unul din trei cetăţeni ai Republicii Moldova ar dori să-şi redobândească cetăţenia română. Rezultatele sondajului relevă totodată că 10% dintre cetăţenii Republicii Moldova au depus deja actele pentru redobândirea cetăţeniei române. Aproximativ 15% intenţionează să facă acest lucru în următorii doi ani, iar 9% într-un viitor mai îndepărtat.

Potrivit Institutului de Politici Publice de la Chişinău, jumătate dintre moldoveni doresc să primească cetăţenia română pentru a putea călători liber în România, 32% pentru că se consideră români, iar 17% au menţionat că au nevoie de cetăţenia română pentru a putea munci în Uniunea Europeană. Acestea demonstrează cât de şubrede sunt, de fapt, rezultatele recensământului din 2004, desfăşurat de guvernarea comunistă din Republica Moldova. Conform datelor acelui recensământ, doar 2,2% din locuitorii Basarabiei se consideră români. În schimb, 78,8% au fost înregistraţi ca “moldoveni”.

MODIFICARE. Guvernul României a modificat Legea cetăţeniei în septembrie 2007, simplificând procedura de depunere a cererilor de redobândire a acesteia. Bucureştiul nu a modificat, însă, condiţiile de redobândire a cetăţeniei. Acestea prevăd în continuare o perioadă de rezidenţă în România de cel puţin patru ani, inclusiv pentru cetăţenii moldoveni. În perioada 1991-2001 peste 100.000 de basarabeni din Republica Moldova şi-au redobândit cetăţenia Română. Din 2002 şi pănă în prezent, din cauza procedurii complicate, doar 2.500 de cetăţeni moldoveni şi-au redobândit cetăţenia română.

Voronin, admonestat de Barroso

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a reproşat luni liderului de la Chişinău lipsa de progres în realizarea reformelor prevăzute de Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova. Documentul, semnat în 2005, are termen de implementare ce expiră luna viitoare. Barroso a menţionat că eforturile autorităţilor moldovene privind funcţionarea institu-ţiilor democratice, respectarea drepturilor omului, a legilor şi asigurarea libertăţii presei sunt insuficiente. El i-a amintit lui Voronin că UE aşteaptă “reforme concrete” din partea Chişinăului. Barroso a salutat prezenţa lui Voronin la Bruxelles, menţionând că “aceasta demonstrează orientarea pro-europeană a Moldovei”. Deocamdată nu se ştie dacă problema relaţiilor tensio-nate dintre Republica Moldova şi România a fost sau nu discutată la întâlnirea de ieri, dintre Barroso şi Voronin. Săptămâna viitoare, Voronin se va întâlni, la Moscova, cu omologul său rus, Vladimir Putin, şi va încerca să-l convingă să facă presiuni asupra Tiraspolului, ca să accepte recentele sale iniţiative menite să ducă la soluţionarea conflictului. “Nezavisimaia Gazeta” scrie că Rusia ar putea renunţa să mai sprijine aspiraţiile de independenţă ale Transnistriei, dacă va primi din partea Chişinăului, garanţii reale privind menţi-nerea statutului de neutralitate şi în ceea ce priveşte perpetuarea forţelor ruse de menţinere a păcii în zonă de securitate.