Cearta dintre comunităţile flamandă şi valonă a marcat recordul celei mai lungi crize politice din istoria Belgiei. După cinci luni de la alegeri, la Bruxelles funcţionează tot fostul guvern.
Cearta dintre comunităţile flamandă şi valonă a marcat recordul celei mai lungi crize politice din istoria Belgiei. După cinci luni de la alegeri, la Bruxelles funcţionează tot fostul guvern.
Precedentul record datează din 1988 şi a fost de 148 de zile, scrie presa franceză. Acum insă, criza politică de la Bruxelles se anunţă a fi şi mai de durată, pentru că partidele care trebuie să formeze guvernul nu intrevăd vreo inţelegere pănă la mijlocul acestei luni. Liderul creştin-democraţilor flamanzi, Yves Leterme, candidat la postul de prim-ministru, nu a ajuns la acorduri serioase cu partenerii săi flamanzi şi valoni (francofoni) decăt in privinţa unor chestiuni care, oricum, nu deranjau pe nimeni.
DIHONIA. Mărul discordiei il reprezintă chestiunile bugetare şi comunitare. Pe de-o parte, valonii ii bănuiesc pe flamanzi că vor să impartă ţara in două, iar, pe de alta, flamanzii spun că vor doar mai multă autonomie, şi nu "secesiune". După alegeri, Flandra a cerut o vastă reformă de stat, pentru a-şi administra după bunul plac economia regiunii sale prospere, in timp ce francofonii au insistat pentru "un stat federal puternic", singurul care ar putea garanta "solidaritatea" comunităţilor sale. Conştienţi că nu va ieşi cum vor ei, flamanzii le caută in continuare nod in papură francofonilor, folosind alt subiect de discordie din scindarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV), din cauza neinţelegerilor lingvistice dintre cele două comunităţi. Pentru flamanzi, existenţa unui arondisment bilingv este "inacceptabilă", iar pentru francezi, "un drept căştigat de ei cu mare greutate". Actualul sistem electoral belgian le permite francofonilor de la periferia flamandă a Bruxellesului să voteze pe liste francofone la alegerile legislative şi să se adreseze tribunalelor cu plăngeri in limba franceză.
Precedentul record datează din 1988 şi a fost de 148 de zile, scrie presa franceză. Acum insă, criza politică de la Bruxelles se anunţă a fi şi mai de durată, pentru că partidele care trebuie să formeze guvernul nu intrevăd vreo inţelegere pănă la mijlocul acestei luni. Liderul creştin-democraţilor flamanzi, Yves Leterme, candidat la postul de prim-ministru, nu a ajuns la acorduri serioase cu partenerii săi flamanzi şi valoni (francofoni) decăt in privinţa unor chestiuni care, oricum, nu deranjau pe nimeni.
DIHONIA. Mărul discordiei il reprezintă chestiunile bugetare şi comunitare. Pe de-o parte, valonii ii bănuiesc pe flamanzi că vor să impartă ţara in două, iar, pe de alta, flamanzii spun că vor doar mai multă autonomie, şi nu "secesiune". După alegeri, Flandra a cerut o vastă reformă de stat, pentru a-şi administra după bunul plac economia regiunii sale prospere, in timp ce francofonii au insistat pentru "un stat federal puternic", singurul care ar putea garanta "solidaritatea" comunităţilor sale. Conştienţi că nu va ieşi cum vor ei, flamanzii le caută in continuare nod in papură francofonilor, folosind alt subiect de discordie din scindarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV), din cauza neinţelegerilor lingvistice dintre cele două comunităţi. Pentru flamanzi, existenţa unui arondisment bilingv este "inacceptabilă", iar pentru francezi, "un drept căştigat de ei cu mare greutate". Actualul sistem electoral belgian le permite francofonilor de la periferia flamandă a Bruxellesului să voteze pe liste francofone la alegerile legislative şi să se adreseze tribunalelor cu plăngeri in limba franceză.
Citește pe Antena3.ro