Fostul premier al Pakistanului Benazir Bhutto a murit ieri intr-un atentat sinucigaş la Rawalpindi.
Pakistan - un act săngeros aruncă ţara in haos
Fostul premier al Pakistanului Benazir Bhutto a murit ieri intr-un atentat sinucigaş la Rawalpindi.
Aflată in plină campanie electorală intr-o suburbie a Capitalei Islamabad, Benazir Bhutto a căzut ieri după-amiază victima unui atac sinucigaş in care şi-au mai pierdut viaţa cel puţin 16 de persoane. In momentul in care participanţii la mitingul electoral condus de fostul premier părăseau parcul dintr-o suburbie a Islamabadului in care se desfăşurase acţiunea, un bărbat detona bomba legată de corp.
Â
INFORMAŢII CONTRADICTORII. Bhutto, care, potrivit unor surse, reuşise să intre in maşina sa inainte ca sinucigaşul să se arunce in aer, a ajuns la spital cu răni extrem de grave, după cum au anunţat televiziunile locale preluate de agenţia Reuters. In paralel, mai multe informaţii contradictorii erau făcute publice de diferite surse locale. Potrivit unui membru al partidului lui Bhutto, citat de Associated Press, doamna Bhutto a fost impuşcată in găt şi in piept, inainte ca atentatorul sinucigaş să detoneze bomba.
Un apropiat al doamnei Bhutto a confirmat moartea acesteia la ora locală 18:16, la Spitalul General Rawalpindi. In faţa spitalului, mai mulţi simpatizanţi ai fostului premier strigau: "Căine, Musharraf, căine", referindu-se la actualul preşedinte al Pakistanului. Alţi simpatizanţi au spart geamul de la intrarea spitalului, in timp ce alţii plăngeau in hohote. Un bărbat şi-a legat pe frunte steagul Partidului Poporului Pakistanez, al lui Bhutto, şi se bătea cu pumnii in piept.
Ştirea dispariţiei liderului opoziţiei a fost confirmată de familia ei şi de mai multe surse guvernamentale. Televiziunile pakistaneze au transmis necontenit imagini macabre de la locul atentatului, iar vocile corespondenţilor anunţau că numărul morţilor şi al răniţilor se afla in continuă creştere. Imagini şocante cu zeci de cadavre inşirate pe stradă au fost prezentate de toate televiziunile din lume.
Liderul opoziţiei, care se bucura de o mare popularitate in Pakistan, era considerat de către regimul preşedintelui Pervez Musharraf drept o ameninţare reală, mai ales in contextul apropiatelor alegeri legislative anunţate pentru inceputul anului viitor. Nu este prima dată cănd fostul premier a fost ţinta atentatelor. La 18 octombrie, doi kamikaze au ucis 139 de persoane in timpul unei manifestaţii gigant a simpatizanţilor lui Bhutto, care sărbătoreau la Karachi revenirea sa in ţară după opt ani de exil. Bhutto a scăpat atunci cu viaţă, pentru că se afla intr-un camion blindat, in fruntea convoiului.
Â
REACŢII. Liderii lumii au condamnat la unison atentatul sinucigaş de ieri. De la Washington la Moscova, trecănd prin toate capitalele europene, au fost transmise mesaje de compasiune pentru familia lui Bhutto. Consiliul de Securitate al ONU a anunţat convocarea de urgenţă in cursul zilei de azi a unei reuniuni privind situaţia din Pakistan, după asasinarea lui Bhutto. La Islamabad, preşedintele Musharraf a făcut ieri apel la pace şi a anunţat că in cursul acestei zile va prezida o reuniune de urgenţă cu membrii administraţiei sale.
Â
PORTRETUL UNUI LIDER DE MODERAT. Vocea moderaţilor pakistanezi, fostul premier, doamna Benazir Bhutto, prima femeie care a fost aleasă in era modernă intr-o poziţie atăt de importantă intr-un stat musulman (şi asta, la numai 35 de ani!), a ocupat această funcţie in două reprize. Prima dată in 1988, dar a rezistat in funcţie numai 20 de luni, fiind inlăturată de la putere de preşedintele Ghulam Ishaq Khan, fiind acuzată de corupţie. In 1993, Bhutto a fost realeasă, dar din nou indepărtată de la putere in 1996, din aceleaşi motive, dar de data aceasta de preşedintele Faruq Leghari.
Â
IN EXIL. Benazir Bhutto a plecat intr-un exil autoimpus in Dubai, in 1999, unde a şi rămas pănă anul acesta, in octombrie, cănd a decis să revină in Pakistan. Numai că decizia i-a fost fatală. Revenirea ei a fost problematică incă din primul moment, preşedintele actual, Pervez Musharraf, luănd decizia de a o aresta la domiciliu şi instituind starea de urgenţă in ţară, invocănd ameninţarea teroristă. Culmea este că insuşi generalul Musharraf a fost cel cu care Bhutto a căzut la inţelegere inainte de a reveni in ţară, acesta acordăndu-i o amnistie pentru toate acuzaţiile de corupţie care fuseseră formulate la adresa sa. Se vorbea chiar despre o negociere a unui acord de impărţire a puterii cu şeful actual al statului. Ceea ce dădea speranţa că lupta pentru putere in Pakistan nu va fi una pe viaţă şi pe moarte, ci una in cadrul legii. Totuşi, la 10 decembrie, Bhutto a rupt definitiv orice legătură cu Musharraf, incercănd să ia legătura cu liderii partidului fostului său rival in exil, fostul premier Nawaz Sharif, cu un alt lider al unei mici mişcări politice, fosta vedetă de crichet Imran Khan, dar şi cu partidele fundamentaliste pe care le-a renegat intotdeauna.
Â
NEGOCIERI PENTRU PUTERE. Benazir Bhutto era, la acest moment, creditată cu şanse mari de a-i compromite eforturile preşedintelui Musharraf de a se menţine la putere. Fostul premier pakistanez, Nawaz Shariff, cu care doamna Bhutto avea o relaţie tensionată, a denunţat, in ultimul timp, jocul dublu al acesteia, dar a precizat că primeşte "favorabil" cererea ei de elaborare a unei strategii comune pentru a boicota alegerile legislative, dacă acestea urmau să se desfăşoare in regim de stare de urgenţă, instituit de Musharraf.
Intre timp, starea de urgenţă instituită de preşedinte a fost ridicată la 15 decembrie. La 8 ianuarie, in Pakistan erau anunţate alegeri legislative. Imran Khan, care a fost pănă in prezent criticul cel mai virulent al lui Musharraf cerănd pedeapsa cu moartea pentru acesta, s-a declarat şi el deschis ideii. Insă fostul campion la crichet a fost arestat şi urma să fie inculpat pentru incitare la revoltă armată. O alianţă electorală era puţin probabilă, unul dintre obiectivele anunţate ale lui Bhutto fiind "eradicarea islamismului radical" din Pakistan. De notat că tatăl doamnei Bhutto, fostul premier Zulfikar Ali Bhutto, a fost spănzurat in aprilie 1979, dar şi cei doi fraţi ai ei au avut parte de morţi violente.
Alt atentat
Tot ieri, un alt fost premier pakistanez care reprezintă o ameninţare pentru regimul Musharraf a fost ţinta unui atentat soldat cu cel puţin trei morţi. Fost vicepremier in perioada 1990-1993 şi 1997-1999, Navaz Sharif s-a intors recent din exil pentru a participa la alegerile legislative şi locale de la 8 ianuarie şi se află la conducerea unuia dintre principalele partide ale opoziţiei.
El a fost indepărtat de la putere la 12 octombrie 1999 de comandantul Statului Major la acea vreme, generalul Pervez Musharraf, devenit ulterior preşedintele Pakistanului.
Şase membri ai aceleiaşi familii au fost impuşcaţi mortal in Ajunul Crăciunului pe o proprietate privată din statul american Washington. Poliţia, care a reţinut doi suspecţi - o femeie şi un bărbat, a anunţat că asasinatul a fost comis pe o proprietate izolată din apropierea oraşului Carnation, la circa 34 de kilometri est de Seattle. Potrivit anchetatorilor, victimele reprezintă trei generaţii ale aceleiaşi familii: un cuplu in vărstă de circa 50 de ani, unul de 30 de ani şi doi copii - de 6 şi, respectiv, 3 ani.
ITALIA. O crimă neelucidată incă a avut loc in Italia la 2 noiembrie. In timp ce Italia fierbea toată din cauza unei crime in care a fost implicat un rom din Romănia, un asasinat misterios era dezbătut pe pagini intregi ale presei locale. La inceputul lui noiembrie, poliţia italiană a descoperit intr-o baltă de sănge cadavrul unei studente britanice. Anchetatorii nu au reuşit să descopere vinovatul, dar au trei suspecţi: una dintre colocatarele studentei ucise, logodnicul ei italian şi un tănăr originar din Coasta de Fildeş.
SERBIA. La sfărşitul lui iulie, nouă persoane au fost ucise şi două rănite in comunitatea romănofonă din estul Serbiei. Drama din satul Jabukovac, de la graniţa cu Romănia, a fost provocată de un bărbat care şi-a pierdut controlul după o dispută cu soţia sa. Ucigaşul i-a ucis pe cei nouă cu o puşcă de vănătoare. Agresorul a fost arestat intr-un cimitir, după ce a incercat să se sinucidă, aminteşte agenţia NewsIn.
SUA. In aprilie, 33 de persoane, inclusiv autorul atacului, au fost ucise in campusul Universităţii Virginia Tech. A fost cel mai săngeros masacru din istorie inregistrat intr-un campus universitar din Statele Unite, informează NewsIn, amintind că printre victime s-a numărat şi un profesor de origine romănă, Liviu Librescu, ucis in timp ce işi apăra studenţii. Potrivit poliţiei, asasinul - un student sud-coreean in vărstă de 23 de ani - obişnuia să scrie texte bizare care ingrijorau profesorii şi stărneau ironiile colegilor săi.
FINLANDA. La 7 noiembrie, un orăşel liniştit din Finlanda a fost zguduit de un asasinat bizar. Un elev de liceu - Pekka-Eric Auvinen, in vărstă de 18 ani - a ucis cu sănge rece opt persoane in şcoala in care invăţa, inainte de a se sinucide, informează NewsIn. Masacrul a fost comis in Tuusula, orăşel pitoresc situat lăngă un lac, la 40 de kilometri de Helsinki, devenit de atunci teatrul uneia dintre cele mai mari tragedii din Finlanda in ultimele decenii. Tănărul, un solitar şi radical de extremă-dreaptă, era pasionat de arme şi de istoria revoluţionară, ii admira pe Hitler şi pe Stalin. El a ucis-o pe directoare, pe infirmieră, un student şi incă cinci liceeni. Intr-o inregistrare postată pe YouTube inainte de masacru, băiatul arată spre cameră o armă de foc şi se descria ca fiind "un existenţialist cinic", gata să moară pentru cauza sa, să-i elimine pe toţi cei pe care-i consideră "nedemni de rasa umană".
RUSIA. Nici Rusia nu a fost scutită de crime. Unul dintre cei mai săngeroşi criminali in serie, Aleksandr Piciuşkin, care intenţiona să omoare anul trecut 64 de oameni, căte căsuţe sunt pe tabla de şah, a fost condamnat la 29 noiembrie 2007 la inchisoare pe viaţă pentru uciderea a 48 de persoane. Ucigaşul, in vărstă de 33 de ani, va fi obligat să urmeze tratament psihiatric, potrivit verdictului, care a insistat pe "cruzime extremă şi deliberată a crimelor sale". Arestat la 16 iunie 2006, bărbatul, care ucidea intr-un parc din Moscova, insemna căte o căsuţă de pe tabla de şah după fiecare crimă.
MAREA BRITANIE. In Marea Britanie, cazul dispariţiei micuţei Madeleine continuă să ocupe spaţii importante in presa locală. La şapte luni de la dispariţia copilei in sudul Portugaliei, ancheta bate pasul pe loc, după demiterea, la inceputul lui octombrie, a şefului anchetatorilor portughezi, Goncalo Amaral, aflat la originea punerii sub acuzare a părinţilor fetiţei. Anchetatorii par să privilegieze ipoteza unei morţi accidentale a micuţei şi faptul că părinţii ar fi ascuns după aceea corpul neinsufleţit, aminteşte NewsIn. Părinţii lui Maddie, medici de profesie, sunt in continuare convinşi că fetiţa lor a fost răpită.
Un alt dosar neelucidat de mai bine de un an reţine atenţia publică. Dosarul fostului agent rus Alexander Litvinenko, ucis prin otrăvire la Londra, continuă să dea de furcă anchetatorilor de la Scotland Yard, in timp ce relaţiile ruso-britanice se află intr-o fază tensionată. Moartea lui Litvinenko la 23 noiembrie 2006, otrăvit cu poloniu 210, a provocat stupoare in Marea Britanie. Litvinenko, care era un critic dur al regimului Vladimir Putin şi obţinuse naţionalitatea britanică, l-a acuzat pe preşedintele rus, in mesajul postum, că este responsabil pentru moartea sa.
CANADA. Numeroase crime comise in 2002 de un psihopat au fost readuse in prim-plan anul acesta după ce justiţia canadiană l-a condamnat la inchisoare pe viaţă pe ucigaşul in serie Robert Pickton pentru omorărea a şase femei, ale căror cadavre au fost găsite sfărtecate in abatorul acestui crescător de porci de lăngă Vancouver. Bărbatul, in vărstă de 58 de ani, era acuzat de 26 de crime şi va fi vizat de un nou proces, pentru celelalte 20 de capete de acuzare pentru omor. Victimele erau dependente de droguri sau prostituate.