Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Fiecare națiune care este atacată are dreptul de a se apăra. Iar acest drept nu se oprește la granița propriei națiuni!”, a afirmat Rob Bauer, vorbind, în weekend, la încheierea reuniunii anuale a comitetului militar al NATO, la care a participat și generalul american Charles Q. Brown, șeful Statului Major Întrunit.
„Vrei să slăbești inamicul care te atacă, pentru a putea nu numai să te lupți cu săgețile care vin în calea ta, ci și să ataci arcașul care, după cum vedem, operează foarte des din Rusia în Ucraina.”, a spus Bauer.
„Deci, din punct de vedere militar, există un motiv bun pentru a face acest lucru, pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniția care ajunge pe front. Asta este ceea ce vrei să oprești, dacă este posibil!”, a adăugat el.
Decizii individuale
Bauer a mai spus, pe de altă parte, că națiunile au dreptul suveran de a pune limite în privința armelor pe care le trimit în Ucraina. Aflat alături de el, la o conferință de presă, generalul-locotenent Karel Řehka, șeful Statului Major al forțelor armate cehe, a precizat, însă, că națiunea sa nu impune Kievului astfel de restricții privind armele.
„Credem că ucrainenii ar trebui să decidă singuri cum să le folosească!”, a declarat Řehka.
În schimb, cancelarul german, Olaf Scholz, a exclus livrarea în viitor, către Ucraina, de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri.
Citește pe Antena3.ro
Scholz și-a exprimat din nou, sâmbătă, refuzul de a livra rachete de croazieră „Taurus”, apreciind că o astfel de decizie ar presupune „un risc enorm de escaladare” a războiului din Ucraina.
Rachetele de croazieră „Taurus”, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova.
Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete „Mars II”, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă.
SUA, Marea Britanie şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat până acum rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri.
În așteptarea undei verzi de la Washington
Președintele Joe Biden pare să se gândească încă dacă să permită Ucrainei să folosească arme cu rază lungă de acțiune furnizate de către SUA pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.
SUA permit Ucrainei să folosească arme furnizate de americani în lovituri transfrontaliere pentru a contracara atacurile forțelor ruse. Deocamdată, administrația de la Washington nu permite Kievului să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune, cum ar fi ATACMS, în interiorul Rusiei.
SUA au susținut până acum că Ucraina are drone care pot lovi departe, iar Kievul ar trebui să utilizeze ATACMS cu discernământ, deoarece dispune doar de un număr limitat de astfel de sisteme.
Biden s-a întâlnit vineri cu prim-ministrul britanic, Keir Starmer, după vizita de săptămâna trecută, la Kiev, a șefilor diplomațiilor de la Londra și Washington, care au fost supuși unor noi presiuni pentru a relaxa restricțiile impuse Ucrainei în privința armelor utilizate contra rușilor.
Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au dezvăluit că, în opinia lor, Starmer așteaptă aprobarea lui Biden pentru a permite Ucrainei să utilizeze rachetele britanice „Storm Shadow” pentru lovituri extinse în Rusia.
Aprobarea lui Biden ar putea fi necesară, deoarece componentele „Storm Shadow” sunt fabricate în SUA. Deocamdată, Biden și Starmer au amânat, vineri, luarea unei decizii în privința acestei mișcări.
Casa Albă ar fi de acord
Oficialii americani, care au vorbit pentru AP sub rezerva anonimatului, divulgând amănunte de la conversațiile private dintre Biden și Starmer, au spus că ei cred că Biden ar fi de acord să-și dea OK-ul, dar nu a fost anunțată încă nicio decizie.
Informația pare să fie întărită de ultimele anunțuri ale administrației de la Washington.
„În acest moment, preşedintelui Biden îi mai rămân patru luni de mandat. Şi este hotărât să folosească aceste patru luni pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pentru a câştiga!”, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, în timpul unui discurs ținut de la distanță, în cadrul unui forum organizat la Kiev.
„Președintele Zelenski a spus că, în cele din urmă, acest război trebuie să se încheie prin negocieri, iar noi avem nevoie ca ei să fie puternici în aceste negocieri.”, a precizat Sullivan, adăugând că Ucraina va decide când să înceapă discuțiile cu Rusia.
Sullivan a mai anunțat că Biden se va întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la sfârșitul lunii septembrie, la Adunarea Generală a ONU de la New York, pentru a discuta despre ajutorul pentru Ucraina.
Biden va fi înlocuit în ianuarie, anul viitor, fie de vicepreședintele său, Kamala Harris, care a indicat că va continua politicile actuale de susținere a Kievului, fie de fostul președinte Donald Trump, care nu a vrut să spună dacă dorește ca Ucraina să câștige războiul.
Consilierii lui Trump au sugerat însă, deja, că, în cazul victoriei, vor folosi ajutorul american ca pârghie pentru a forţa Kievul să accepte concesii teritoriale făcute Rusiei, în vederea încetării războiului.
În timp ce Zelenski şi alţi lideri ucraineni continuă să denunţe întârzierile în asistenţa militară occidentală şi în special americană, Jake Sullivan a dat asigurări că această problemă se datorează logisticii dificile, şi nu lipsei de voinţă politică de a sprijini Kievul.
„Nu este o chestiune de voinţă politică. Este o chestiune de logistică dificilă şi complicată (...) pentru a livra acest material pe front.”, a explicat el.
„Dar, aşa cum a spus preşedintele Zelenski (...), având în vedere cu ce se confruntă Ucraina, trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai bine. Sunt de acord cu asta.”, a continuat responsabilul american.
În faţa unui nou val de atacuri asupra unor situri energetice ucrainene, SUA se tem de loviturile rușilor asupra centralelor nucleare ucrainene, care joacă un rol vital în producţia de energie electrică a ţării, a mai precizat Jake Sullivan.
„Ruşii au dat dovadă de o mare brutalitate în atacurile lor asupra infrastructurii energetice civile. Au tras deja asupra centralelor nucleare ucrainene şi cred că asta s-ar putea întâmpla din nou.”, a afirmat el.
„Trebuie să ajutăm Ucraina să apere aceste centrale nucleare, ceea ce este deosebit de important şi reprezintă o prioritate pentru noi.”, a subliniat consilierul lui Biden.
Oficial, SUA rămân pe poziții
Pe de altă parte, la încheierea reuniunii anuale a comitetului militar al NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, generalul american Charles Q. Brown, șeful Statului Major Întrunit, a declarat că politica SUA privind armele cu rază lungă de acțiune rămâne în vigoare.
Dar, a adăugat el, „în același timp, ceea ce vrem să facem este - indiferent de această politică - să continuăm să asigurăm succesul Ucrainei cu capacitățile militare care au fost furnizate” de către SUA și alte națiuni din coaliție, precum și cu armele pe care Kievul a fost capabil să le construiască singur.
„S-au dovedit destul de eficienți în construirea de vehicule aeriene fără echipaj, în construirea de drone.”, le-a declarat Brown reporterilor care au călătorit cu el la această reuniune derulată în Europa.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a făcut afirmații similare, susținând că un singur sistem de arme nu va determina succesul în război.
„Există o serie de lucruri care intră în ecuația generală pentru a ști dacă vrei sau nu să oferi o capacitate sau alta. Nu există un glonț de argint când vine vorba de astfel de lucruri.”, declara Austin, vinerea trecută.
De asemenea, el a menționat că Ucraina a fost deja capabilă să lovească în interiorul Rusiei cu propriile sisteme, produse intern, inclusiv cu drone.
Putin, acuzat de afirmaţii „incredibil de periculoase”
Între timp, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat afirmaţiile „incredibil de periculoase” ale preşedintelui Vladimir Putin în privința unui posibil război între ţara sa şi statele NATO.
Liderul de la Kremlin avertizase, săptămâna trecută, că, dacă Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”.
„Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a statelor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia!”, a declarat Putin la televiziunea de stat.
„Fiecare națiune care este atacată are dreptul de a se apăra. Iar acest drept nu se oprește la granița propriei națiuni!”
Rob Bauer - șeful comitetului militar al NATO
„În acest moment, preşedintelui Biden îi mai rămân patru luni de mandat. Şi este hotărât să folosească aceste patru luni pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pentru a câştiga!”
Jake Sullivan – consilier prezidențial american pentru securitate națională
