Funcţionarii europeni au venituri de până la 22.000 de euro pe lună, dar plătesc impozite mult mai mici decât omologii lor din statele membre UE. Totuşi, ei dau acum în judecată ţările Uniunii Europene, pentru că acestea nu le oferă o majorare salarială de 3,7%.
Ştirea este cuprinsă într-un articol publicat de tabloidul german de mare tiraj Bild. Indignarea autorului transpare încă din titlu: "Opriţi-i pe aceşti lacomi funcţionari ai UE!". Cotidianul citat publică un tabel al salariilor funcţionarilor din instituţiile europene. Din acest tabel, pus la dispoziţie de Ministerul german de Interne parlamentarului liberal Carl-Ludwig Thiele, rezultă că cel mai mic salariu de bază al unui asistent tehnic, căsătorit şi cu doi copii, este de 3.714 euro. La acesta se adaugă o diurnă de 594 de euro. Totalul brut este de 4.308 euro.
După ce se scad 353 de euro pentru contribuţiile sociale şi un impozit de doar 48 de euro, rămâne un salariu net de 3.904 euro pe lună. Prin comparaţie, un oficial german cu o încadrare similară câştigă numai 2.237 de euro şi plăteşte 105 euro ca impozit. Cu indemnizaţia pentru copii, germanul respectiv are un venit net de 2.460 de euro pe lună. Impozite reduse plătesc şi funcţionarii UE cu cele mai mari salarii. Un şef de divizie are un salariu brut de 11.005 euro, plăteşte un impozit de 872 de euro şi rămâne cu un venit net de 9.062 de euro.
În acest timp, un general din armata germană, încadrat cu exact aceeaşi sumă brută, plăteşte 3.621 de euro impozit.
Acum, funcţionarii europeni cer şi mai mulţi bani. Nemulţumiţi că statele membre le-au oferit o mărire de leafă de "doar" 1,85%, ei sunt dispuşi să ajungă până la Curtea Europeană de Justiţie. Potrivit AFP, Comisia Europeană a decis în unanimitate miercuri să atace în justiţie ţările UE, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Pia Ahrenkilde Hansen.
Birocraţii europeni sunt în număr de aproximativ 50.000. În plină criză economică, numeroase ţări au refuzat cu vehemenţă creşterea de 3,7% cerută de aceştia. Unele state chiar au micşorat recent salariile funcţionarilor lor publici, pentru a-şi reduce deficitul. Curtea Europeană de Justiţie, cu sediul la Luxemburg, are nevoie în medie de 16 luni pentru a lua o decizie. Până atunci, birocraţii UE vor încasa creşterea salarială de doar 1,85%.