Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul britanic Theresa May rămâne consecvent faţă de calendarul iniţial privitor la declanşarea până la finalul lunii martie a procedurii de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în pofida deciziei de joi a Înaltei Curţi de la Londra conform căreia guvernul trebuie să obţină acordul parlamentului pentru declanşarea oficială a 'divorţului' de UE, notează vineri AFP.
May urma să discute telefonic, la ora 09:30 GMT, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a da noi asigurări legate de respectarea calendarului urmat până acum şi în baza căruia activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona va avea loc până la sfârşitul lui martie 2017.
''Preconizăm invocarea articolului 50 până la finalul lui martie'', a afirmat joi un purtător de cuvânt al guvernului britanic.
Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a estimat joi că, dacă decizia de joi a Înaltei Curţi de la Londra, conform căreia guvernul britanic trebuie să obţină acordul parlamentului pentru declanşarea oficială a 'divorţului' de Uniunea Europeană, va fi menţinută de Curtea Supremă, ea va face necesară votarea unei legi de către ambele camere legislative.
Trecerea unei legi prin parlament va necesita o perioadă mai îndelungată de timp decât adoptarea unei simple rezoluţii, fiind nevoie de votul ambelor camere - Camera Comunelor şi Camera Lorzilor -, ceea ce ar putea întârzia planurile guvernului de a invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până la finalul lui martie 2017.
În pofida deciziei de joi a Înaltei Curţi conform căreia guvernul nu are dreptul de a începe negocierile cu UE fără aprobarea parlamentului, prim-ministrul Theresa May insistă că are această autoritate, în virtutea unei convenţii constituţionale denumite Prerogativa Regală.
Prerogativa Regală a fost folosită iniţial de către monarh pentru a-şi asuma decizii fără consimţământul parlamentului, însă în prezent astfel de hotărâri sunt luate în mod obişnuit de miniştri în numele suveranei. Recurgerea la această prevedere se bazează mai degrabă pe convenţie, nu pe lege, aşa încât nu există o listă exhaustivă a situaţiilor în care poate fi utilizată. Cele mai importante astfel de situaţii din trecut au fost legate de evenimente de politică externă, precum încheierea de tratate şi declararea războiului şi a păcii.
Principalele publicaţii britanice apărute vineri s-au pronunţat contra deciziei Înaltei Curţi de la Londra - sub titlul 'Inamicii poporului', cu fotografiile celor trei judecători ai Curţii, pentru Daily Mail, în timp ce cotidianul The Telegraph, de obicei mai ponderat, a inclus de asemenea fotografia cu magistraţii, titrând 'Judecătorii contra poporului'.
Ele estimează că judecătorii au trădat dorinţa britanicilor, care la referendumul din 23 iunie au votat în proporţie de 52% pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.
Decizia de joi a Înaltei Curţi de la Londra a antrenat şi apeluri la organizarea de alegeri legislative anticipate. În faţa unui Partid Laburist, de opoziţie, muribund în sondaje, conservatorii ar putea păstra control parlamentului, care înaintea referendumului din iunie a făcut în mare parte campanie pentru rămânerea ţării în interiorul UE.
''Cel mai bun lucru pe care Theresa May îl poate face este să convoace alegeri legislative'', a scris Nigel Farage, liderul istoric şi preşedinte interimar al Partidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), în publicaţia The Telegraph. El a estimat că 'poporul britanic' se va opune unei 'aroganţe incredibile a sistemului'.
''Întrebarea care se pune nu este 'Vom declanşa articolul 50?', ci 'Vom declanşa articolul 50 în favoarea unui Brexit dur sau a unui Brexit uşor?' '', a spus, la rândul său, fostul vicepremier liberal-democrat Nick Clegg, adăugând că britanicii au votat 'pentru Brexit', nu 'pentru un Brexit dur'. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
