Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La aproape trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, în urma căreia Moscova a fost condamnată de țări din întreaga lume, președintele Vladimir Putin organizează un summit cu 24 de lideri mondiali.
Reuniunea constituie un semnal clar din partea autocratului de la Moscova, care vrea să arate că, departe de a fi singur, este susținut de o coaliție de țări puternice.
Summitul de trei zile al BRICS, care a început ieri în orașul Kazan, din sud-vestul Rusiei, este prima reuniune a blocului principalelor economii emergente ale planetei (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - al căror acronim formează BRICS), de când grupul s-a extins la începutul acestui an, pentru a include Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iranul.
Printre liderii așteptați să participe se numără Xi Jinping, din China, Narendra Modi, din India, Masoud Pezeshkian, din Iran, Cyril Ramaphosa, din Africa de Sud, precum și cei din afara „clubului”, cum ar fi președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care a anunțat, deja, că și țara sa dorește să intre în acest grup.
Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, era așteptat, la rândul lui, să vină la reuniune, dar și-a anulat călătoria în ultimul moment, după ce a suferit un accident.
Moscova a făcut din extinderea BRICS un pilon al politicii sale externe, iar actualul summit este cea mai mare reuniune internațională găzduită de Rusia de la invazia din Ucraina. În plus, evenimentul are loc într-un moment în care Putin vrea neapărat să demonstreze că încercările Occidentului de a izola Kremlinul au eșuat.
Citește pe Antena3.ro
Mesaj puternic împotriva Occidentului
Întâlnirea din această săptămână a liderilor BRICS și ai celor din alte state scoate la lumină o convergență tot mai mare a națiunilor care speră să vadă o schimbare în echilibrul global al puterii și - în cazul unora, precum Rusia, China și Iranul - să contracareze direct Occidentul condus de Statele Unite.
Mesajul pe care Putin - și partenerul apropiat și liderul celei mai puternice țări BRICS, Xi - îl proiectează în aceste zile pare unul foarte clar: Occidentul este cel care rămâne izolat pe plan internațional, cu sancțiunile și alianțele sale, în timp ce o „majoritate globală” de state sprijină efortul Moscovei și al Beijingului de a contesta conducerea americană.
În declarații făcute săptămâna trecută, Putin saluta influența economică și politică în creștere a țărilor BRICS, pe care o cataloga drept „un fapt incontestabil”. Deși a negat că grupul ar fi o „alianță antioccidentală”, el mai preciza că, dacă BRICS și țările interesate lucrează împreună, acestea „vor fi un element substanțial al noii ordini mondiale”.
Lovitură de imagine pentru Putin
Mesajele lui Putin din această săptămână vor fi cu atât mai pregnante cu cât reuniunea are loc cu foarte puțin timp înaintea alegerilor din SUA, în care o eventuală victorie a fostului președinte Donald Trump ar putea determina administrația de la Washington să își întrerupă sprijinul ferm față de Ucraina și să tensioneze legăturile Washingtonului cu aliații săi tradiționali.
„Acest summit BRICS este, într-adevăr, un cadou pentru Putin. Mesajul său va fi: «cum puteți vorbi despre izolarea globală a Rusiei când toți acești lideri vin la Kazan».”, susține Alex Gabuev, director al Centrului „Carnegie Rusia-Eurasia” din Berlin.
Rusia dorește să prezinte BRICS „ca fiind vârful de lance, noua organizație care ne conduce pe toți, ca o comunitate globală, către o ordine mai dreaptă.”, mai spune el, citat de CNN.
Prin reunirea grupului BRICS la Kazan, Kremlinul „vrea să arate că Rusia nu numai că nu este izolată, ci are parteneri și aliați.”, remarcă și analistul politic Konstantin Kalachev, stabilit la Moscova, citat de AFP.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele lui Putin, în 2023, pentru deportare ilegală de copii din Ucraina, iar liderul rus a renunțat la planurile de a participa la summitul precedent din Africa de Sud, țară membră a CPI.
De data aceasta, Kremlinul dorește să arate „o alternativă la presiunea occidentală” și „să sublinieze că lumea multipolară a devenit o realitate”, mai spune Kalachev, referindu-se la eforturile Moscovei de a transfera puterea dinspre Occident către alte regiuni ale lumii.
Kremlinul a declarat că dorește ca afacerile globale să fie ghidate de dreptul internațional, „nu de reguli care sunt stabilite de țări individuale, și anume de Statele Unite”.
„Credem că BRICS este un prototip al multipolarității, o structură care unește emisferele sudică și estică pe baza principiilor suveranității și respectului reciproc.”, declara, înaintea reuniunii, Yuri Ushakov, consilier la Kremlin.
„Ceea ce face BRICS este să construiască treptat - cărămidă cu cărămidă - o punte către o ordine mondială mai democratică și mai dreaptă.”, mai afirma el.
Dar, în pofida retoricii globale a Rusiei, liderii reuniți la Kazan au o gamă largă de puncte de vedere și de interese - o realitate a BRICS care, potrivit observatorilor politici, limitează capacitatea acestora de a transmite un mesaj unitar - în special cel pe care Putin și l-ar dori.
Crize globale, cu Moscova la butoane
Reuniunea găzduită de Rusia oferă un contrast puternic față de summitul BRICS de anul trecut, de la Johannesburg, atunci când Putin a apărut de cealaltă parte a unui ecran video - neputând participa personal, din cauza mandatului de arestare emis de CPI.
În acest an, președintele rus se află la cârma primului summit de când organizația aproape că și-a dublat dimensiunea. În plus, reuniunea se desfășoară în fața unui peisaj global foarte diferit.
Deși BRICS este orientată în principal spre colaborarea economică, reuniunea sa de anul trecut a avut loc în umbra războiului din Ucraina. Acum, chiar dacă războiul continuă, conflictul în extindere din Orientul Mijlociu, în care Israelul luptă împotriva grupărilor susținute de către Iran, domină conversațiile liderilor prezenți.
Putin a confirmat, încă de săptămâna trecută, că liderul palestinian Mahmoud Abbas se va alătura evenimentului. Liderul rus și oficialii săi se vor folosi probabil de conflict - și de furia existentă în Sudul Global față de Washington și de sprijinul american acordat Israelului - pentru a-și susține argumentele în favoarea unei noi ordini mondiale, fără SUA la cârmă.
China și Rusia au cerut o încetare a focului în conflictul în spirală și au criticat acțiunile Israelului, în timp ce SUA au susținut dreptul statului evreu de a riposta împotriva grupurilor militante Hamas, din Gaza, și Hezbollah, din Liban.
Mulți dintre participanții la summit văd conflictul din Orientul Mijlociu „ca pe un prim exemplu al motivului pentru care acest grup de țări ar trebui să aibă mai multă influență.”, remarcă Jonathan Fulton, membru al „Consiliului Atlantic”.
Cu toate acestea, adaugă el, țările „îl folosesc în principal ca punct retoric pentru a critica lucrurile care nu le plac”, în loc să manifeste interes pentru rezolvarea situației.
Un alt punct de interes, de urmărit de asemenea, este dacă Brazilia și China folosesc summitul pentru a promova propunerea lor comună de pace în șase puncte, privind războiul din Ucraina, așa cum au făcut-o la reuniunea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, de luna trecută.
Atunci, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a criticat efortul, afirmând că astfel de planuri ar ajuta Moscova, avertizând, în același timp, China și Brazilia: „nu vă veți spori puterea pe seama Ucrainei”.
Potrivit lui Alex Gabuev, dificultățile întâmpinate de Zelenski în prezentarea „planului său de victorie” pentru a pune capăt războiului, precum și alegerile iminente din SUA reprezintă pentru China „o oportunitate extraordinară de a bate toba propriului format (cu privire la Ucraina), fără prea mare efort.”.
Întâlnirea de la Kazan îi oferă, de asemenea, lui Putin ocazia de a sta față în față cu omologii săi din BRICS, precum și cu alți demnitari favorabili Moscovei, în cadrul unor întrevederi bilaterale.
Recenta admitere în BRICS a Iranului - care pare să fi furnizat Rusiei sute de drone, precum și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune - aduce și mai aproape de Moscova un partener al Kremlinului deja recunoscut.
China a fost, de asemenea, acuzată de către SUA și aliații lor că alimentează efortul de război al Rusiei prin furnizarea de bunuri cu dublă utilizare, precum mașini-unelte și microelectronică - un rol pe care Beijingul îl neagă, invocând „comerțul normal” cu Moscova și „neutralitatea” sa în războiul din Ucraina.
Criză de identitate și divergențe
Foarte probabil, liderii prezenți la reuniune vor discuta despre modul în care pot avansa eforturile actuale de decontare a plăților în afara sistemului denominat în dolari americani, utilizând monedele și rețelele bancare BRICS.
Este vorba despre un sistem care ar putea aduce beneficii economice, dar care ajută și țările membre, precum Rusia, să ocolească sancțiunile occidentale. De asemenea, țările participante vor căuta modalități de a stimula cooperarea economică, tehnologică și financiară într-o serie de domenii, de la energie, la schimbul de date prin satelit.
În același timp, însă, liderii prezenți se vor confrunta cu diviziunile și agendele diferite dintre țările din cadrul grupului, care, potrivit observatorilor, limitează realizările BRICS.
Divergențele nu sunt, de altfel, o noutate pentru grup, care a organizat primul său summit, - al Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei - în 2009, ca platformă de întâlnire a principalelor piețe emergente, înainte de a se extinde în anul următor, pentru a include Africa de Sud.
În 2015, BRICS și-a lansat Noua Bancă de Dezvoltare, considerată o alternativă sau un supliment la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Unite prin interesul comun de reformare a sistemului internațional, pentru a se asigura că vocile lor sunt mai bine reprezentate, anumite state fondatoare ale BRICS au avut însă, încă de la început, atât diferențe profunde în ceea ce privește sistemele politice și economice, cât și alte fricțiuni.
India și China, de exemplu, au un conflict frontalier îndelungat, dar constituie doi piloni-cheie ai „clubului”. Diviziunile lor au devenit și mai proeminente în ultimii ani, deoarece relațiile dintre China și SUA au fost tot mai tensionate, în timp ce indienii și americanii s-au apropiat tot mai mult.
Astăzi, chiar dacă BRICS s-a extins din nou - iar Kremlinul susține că peste 30 de noi țări sunt interesate să adere sau să coopereze cu gruparea - adâncirea faliei geopolitice complică și mai mult identitatea și direcția BRICS.
China și Rusia au încercat, în esență, să mute ideologia grupului, de la apartenența inițială a statelor BRICS, cea a unor economii emergente, la constituirea unei organizații care-și manifestă cu virulență nemulțumirea față de „dominația occidentală”.
S-ar putea, însă, ca noii membri sau aspiranți să nu dorească să aleagă între această nouă viziune sau Occident, ci doar să-și dezvolte pragmatic economiile, neangajându-se ideologic într-o grupare ostilă americanilor și aliaților SUA.
