Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană a lansat o luptă coordonată împotriva ''fake news'' (ştiri false - n.r.) înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din această lună, dar oficialităţi europene recunosc că există limite în ceea ce se poate obţine în faţa unui pericol despre care abia se vorbea acum câţiva ani, transmite Reuters.
Riscul este ''foarte mare'', a declarat Lutz Guellner, una dintre oficialităţile de top ale Uniunii Europene, responsabil cu campania împotriva dezinformării. ''Priviţi în urmă, la alegerile din SUA, la ce s-a întâmplat în Franţa şi în Germania'', a adăugat el.
Prin finanţarea de organizaţii care verifică informaţiile, prin construirea unei unităţi interne pentru a contracara dezinformarea ce provine din Rusia şi prin implicarea Facebook, Google, Twitter şi a altora, Bruxellesul speră să protejeze cei 427 de milioane de cetăţeni eligibili să voteze la 23-26 mai pentru Parlamentul European, cu 751 de mandate.
La sfârşitul lunii aprilie, Facebook a creat o sală de război împotriva ştirilor false şi le-a prezentat jurnaliştilor sediul din Dublin, dar experţii în securitate spun că poate fi prea târziu pentru a elimina îndoielile referitoare la campaniile răuvoitoare care încearcă să submineze unele dintre cele mai ample alegeri din lume.
Oficialii UE au declarat că nu pot cuantifica impactul eforturilor lor. Ei sunt afectaţi de finanţare limitată şi de piedici instituţionale şi abia încep să-şi dea seama de amploarea problemei. ''Uniunea Europeană nu poate avea un Minister al Adevărului'', a declarat un înalt oficial al UE.
În ciuda naturii pan-europene a acestor riscuri, votul se organizează separat în fiecare din cele 28 de state membre ale UE, unele dintre ele fiind lente în punerea în aplicare a unor măsuri de protecţie. Guvernele UE şi aliaţii NATO spun că Rusia a luat la ţintă alegerile pentru a submina democraţia occidentală. Moscova respinge acuzaţiile.
Un caz care a forţat oficialii UE să acorde atenţie impactului real al ştirilor false, o poveste din 2016 despre o fetiţă ruso-germană violată de migranţi arabi, a declanşat o furtună media până când serviciul de informaţii al Germaniei a stabilit că în fapt era vorba despre o încercare a Rusiei de a manipula opinia publică germană.
Prin alertarea oamenilor cu exemple de dezinformare, UE, dar şi guvernele occidentale, speră să ''imunizeze'' cetăţenii împotriva ştirilor false, potrivit lui Heidi Tworek, expert în război informaţional la Universitatea British Columbia.
''Probabil vom putea câştiga, dar nu încă, pentru că am neglijat această problemă prea mult timp'', a declarat pentru Reuters ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius.
Pentru că alegerile din mai ar putea produce un parlament fragmentat, cu partide anti-establishment înregistrând câştiguri, oficialii UE sunt îngrijoraţi cu privire la ''personajele negative'' care perturbă dezbaterea. Prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European este în mod tradiţional scăzută, ceea ce face ca grupurile de extremă dreapta şi de extremă stânga să se concentreze mai uşor pe alegătorii ce favorizează partidele extremiste, prin social-media.
Deşi nu a reuşit să ajungă la publicul larg, mass media rusă din Europa pune la dispoziţie o platformă pentru populiştii anti-UE.
După incendiul de la catedrala Notre-Dame din Paris din aprilie, media rusă a acuzat militanţi islamişti şi guvernul pro-occidental al Ucrainei.
Organismele germane însărcinate cu verificarea informaţiilor au descoperit un articol fals ce circulase pe Facebook despre Frans Timmermans, candidatul ''cap de listă'' al socialiştilor la alegerile europarlamentare. Articolul pretindea în mod eronat că el vrea ''o emigrare în masă a bărbaţilor musulmani în Europa''.
Prin ameninţarea impunerii unor reguli stricte, UE a convins Google şi Facebook să verifice publicitatea electorală pe site-urile lor, în timp ce companiile, împreună cu browserul Mozilla al Firefox şi cu Twitter, au fost de acord să prezinte rapoarte lunare ca parte a unui cod de practică al UE.
Google a anunţat că în februarie a detectat aproape 21.000 de conturi Google Ads localizate în Uniunea Europeană care au încălcat noile reguli şi au dus în eroare utilizatorii, dintre care 4.200 doar în Italia. Săptămâna trecută, Facebook a închis numeroase conturi italiene.
Operaţiunile de verificare a informaţiilor ale Facebook lucrează cu 21 de parteneri în 14 limbi europene. Când o ştire este marcată ca fiind falsă, ea este retrogradată pe fluxul de ştiri al reţelei sociale, iar paginile care partajează în mod repetat ştiri false pot fi blocate.
Dar compania spune că astfel de eforturi au anumite limite. ''Sunt atât de multe lucruri distribuite pe Facebook în fiecare zi încât nu este posibil să se verifice fiecare în parte'', a declarat Antonia Woodford, manager la Facebook.
În unele ţări ale UE, precum Ungaria, nu există organisme care verifică informaţiile, iar grupurile partenere ale Facebook se plâng de lipsa datelor cu privire la impactul muncii lor, în special din cauză că ştirile false se răspândesc repede pe diferite platforme şi ţări.
''Se mişcă foarte repede'', a spus Phil Chetwynd, redactor şef global la Agence France-Presse, care este partener al Facebook. ''În cele mai multe locaţii unde am pus verificatori de informaţii, am fost surprinşi de ceea ce am descoperit'', a adăugat el.
Îndeosebi populaţia mai în vârstă este vulnerabilă, oamenii peste 55 de ani fiind cei mai predispuşi să distribuie ştiri false pentru că au crescut cu presa scrisă şi pornesc de la premisa că informaţiile tipărite sunt de bună credinţă, au declarat oficiali UE.
Multe guverne ale UE încă nu şi-au înfiinţat propriile posturi de comandă de monitorizare a dezinformării. Un binevenit sistem ''Alert Rapid'' al UE, menit să aducă laolaltă specialiştii naţionali pentru a combate dezinformarea, este rar folosit. ''Este non-rapid, non-alert, non-sistem'', a apreciat un oficial al UE.
Cu toate acestea, UE speră că un efort colectiv va produce probleme oricui încearcă să se amestece în scrutin. ''Dacă cineva vrea să facă acest lucru, va fi totuşi posibil'', a declarat Heli Tiirmaa-Klaar, ambasadorul Estoniei în domeniul securităţii cibernetice. AGERPRES
