Campanie anti-FMI în presa ungară, plătită de Guvern cu 700.000 de euro

Budapesta cere "respect şi încredere” din partea Fondului
Acum 11 luni, Guvernul ungar a cerut sprijin financiar de la Fondul Monetar Internaţional. Acum, după 11 luni, când încă nu a fost încheiat un acord în acest sens, Executivul de la Budapesta publică mai multe reclame plătite în paginile principalelor cotidiene, în care promite că nu va ceda la presiunile Fondului.

De la ce se trage campania aceasta anti-FMI? Ungaria a cerut încă din luna noiembrie a anului trecut un împrumut de tip preventiv între 15 şi 20 de miliarde de euro de la FMI şi Uniunea Europeană, necesar pentru stabilizarea economiei sale.

Blocaj
Negocierile au fost blocate însă până în luna iulie a acestui an din cauza îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană şi de FMI faţă de independenţa Băncii Centrale ungare. La finele lunii trecute, şeful echipei ungare de negociere, Mihaly Varga, a declarat că negocierile dintre Ungaria şi creditorii internaţionali ar putea să fie reluate la mijlocul lunii octombrie, după reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.

În plus, presa de la Budapesta, respectiv cotidianul Magyar Nemzet, susţinea, la începutul lunii septembrie, fără a cita sursa informaţiilor sale, că FMI a transmis Ungariei o listă de solicitări în vederea încheierii acordului cu Budapesta. Conform publicaţiei ungare, FMI ar fi cerut Guvernului ungar reducerea pensiilor şi mărirea limitei vârstei de pensionare, diminuarea subvenţiilor pentru familii, majorarea impozitului pe venit, reducerea facilităţilor de transport, a birocraţiei şi a cheltuielilor autorităţilor locale, introducerea unui impozit pe imobile în funcţie de valoarea acestora, eliminarea taxei speciale în cazul băncilor şi alocarea de fonduri sectorului bancar.

Neconvenţional
Solicitările FMI contravin cu politice economice urmate până acum de premierul Viktor Orban, care a reuşit să stabilizeze bugetul graţie unor măsuri neconvenţionale, precum cea mai mare taxă pe bănci din Europa. Potrivit Magyar Nemzet, FMI ar dori ca această taxă să fie eliminată, la fel ca şi preconizata taxă pe tranzacţiile financiare, taxa care ar urma să se aplice şi operaţiunilor derulate de Banca Centrală a Ungariei.

"Nu vom renunţa la independenţa Ungariei”, se arată în reclamele publicate pe ultimele pagini ale cotidienelor Napi Gazdasag şi Magyar Nemzet de marţi. În reclame se mai arată că Guvernul de la Budapesta aşteaptă de la FMI "respect şi încredere”.
Reclamele, tipărite sub titlul "informaţii guvernamentale”, conţin de asemenea un "Nu” ferm, prin care se sugerează poziţia Executivului de la Budapesta faţă de solicitările FMI privind reducerea subvenţiilor pentru familii şi introducerea unei taxe pe proprietăţi.

Cu rău sau fără rău
Tot în cursul zilei de marţi, premierul ungar Viktor Orban a declarat că Ungaria este capabilă să se finanţeze singură. "Ca un rezultat al acelor schimbări pe care le-am înfăptuit în Ungaria în ultima perioadă, în interesul reorganizării economiei Ungariei şi a întregii societăţi, în 2012, Ungaria, ca a treia ţară din lume aflată într-o situaţie grea din punctul de vedere al datoriei, a fost capabilă să asigure funcţionarea finanţării economiei şi fără un acord cu FMI, iar afirmaţia mea este că vom fi capabili de asta şi în 2013. Este, fără îndoială, adevărat că e mai uşor cu un acord, decât fără acesta, dar este posibil şi fără un acord, iar dovada acestui fapt este anul 2012”, a declarat Orban.

După şapte luni de amânări, autorităţile de la Budapesta, FMI şi UE au demarat în luna iulie a acestui an discuţiile pentru un împrumut, urmând ca acestea să fie reluate după vacanţa de vară. Surse din apropierea negociatorilor au declarat atunci că, după vizita iniţială la Budapesta, creditorii internaţionali au lăsat în urmă o listă de condiţii dure, la care Guvernul Ungariei trebuia să răspundă înainte de reluarea discuţiilor, în toamnă.

Speranţe
Tot la începutul lui septembrie, premierul Viktor Orban declara că, în pofida condiţiilor dure, se aşteaptă ca un acord cu Fondul să fie încheiat totuşi în toamnă. Numai că directorul subsidiarei din Ungaria a grupului bancar austriac Erste Bank a declarat pentru portalul de ştiri index.hu că Guvernul de la Budapesta va avea dificultăţi în a ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar dacă se va ajunge totuşi la un acord, este foarte puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în acest an. 
Anul trecut, Erste a injectat 600 de milioane de euro în divizia sa din Ungaria, pentru a acoperi pierderile de 152 de miliarde de forinţi (672 de milioane de dolari) provocate de decizia Guvernului de la Budapesta de a permite populaţiei să-şi ramburseze creditele ipotecare în valută la un curs preferenţial, dar şi de taxa pe bănci adoptată de Guvernul Orban.

Alternative
Orban a declarat atunci că Guvernul va elabora un set de propuneri alternative pentru negocierile cu FMI şi UE şi că nu acceptă condiţiile pe care organismele internaţionale le-ar impune autorităţilor de la Budapesta.

Corespondentul Radio România Actualităţi la Budapesta, citat de Rador, informează că anunţurile plătite de Guvernul ungar fac parte dintr-o campanie comandată la o companie de publicitate în scopul informării populaţiei în legătură cu stadiul negocierilor cu FMI şi Uniunea Europeană şi cu detaliile discuţiilor, conform contractului făcut public de Executiv şi care a fost semnat luni.

Bani
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că anunţurile din ziare vor costa în total 200 de milioane de forinţi, adică peste 700.000 de euro, dar nu vor reprezenta cheltuieli suplimentare la buget, în condiţiile în care vor fi finanţate dintr-o sumă aprobată în 2011 de Parlament pentru comunicarea guvernamentală. Acesta a mai precizat că Guvernul doreşte să atragă atenţia asupra faptului că, spre deosebire de acordul semnat în 2008 şi de acordurile închieate de atunci în Uniunea Europeană cu Fondul Monetar Internaţional, există domenii în care nu poate să cedeze, cum ar fi facilităţile acordate familiilor cu copii sau introducerea unui impozit pe imobile.