China cere Americii să facă pace. Biden înclină să o refuze

În plin război comercial și tehnologic cu Statele Unite, China încearcă să facă pace cu noua administrație americană, propunând resetarea relațiilor dintre Beijing și Washington. Chinezii cer Casei Albe ridicarea restricțiilor dure impuse de fostul președinte Donald Trump și încetarea amestecului „nejustificat” al Americii în chestiuni internaționale care, în opinia Partidului Comunist, țin de bucătăria internă a țării. China are însă o imagine mai proastă ca niciodată la Washington, unde atât democrații, cât și republicanii consideră la unison că gigantul asiatic este unul dintre principalele pericole la adresa SUA, din cauza strategiilor sale comerciale neloiale, a disputelor teritoriale cu aliați ai americanilor, precum și a numeroaselor acuzații de spionaj și furt de tehnologie. 

Într-o inițiativă diplomatică fără precedent, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a cerut ieri administrației conduse de noul lider american, Joe Biden, resetarea relațiilor bilaterale, aruncate în aer de războiul total declanșat în urmă cu patru ani de impulsivul Donald Trump. Beijingul a trasat însă condiții clare pentru inițierea unui dialog constructiv și reluarea unor eventuale colaborări în domenii precum pandemia de coronavirus, schimbările climatice și redresarea economică globală. Între solicitările lui Wang figurează ridicarea măsurilor comerciale restrictive impuse de administrația Trump și încetarea amestecului „nejustificat” al Statelor Unite în probleme politico-administrative legate de teritorii precum Taiwan, Hong Kong, Xinjiang și Tibet. Trump a impus tarife crescute importurilor din China încă din 2017, precum și numeroase interdicții și restricții pentru companiile chineze de tehnologie și în domeniul schimburilor academice, în încercarea de a limita dezechilibrul comercial bilateral și de a răspunde numeroaselor acuzații privind furtul de tehnologie americană practicat de Beijing. În același timp, el a intensificat legăturile militare și diplomatice cu Taiwanul, teritoriu revendicat de China, și i-a sancționat pe oficialii chinezi acuzați atât de abuzuri contra minorității musulmane din regiunea Xinjiang, cât și de reprimarea libertăților de exprimare în Hong Kong. 

Presiune pe Casa Albă

„Știm că noua administrație a SUA reevaluează politica externă. Sperăm că noii lideri politici americani vor ține pasul cu vremurile, vor vedea cu claritate încotro se îndreaptă lumea, vor renunța la prejudecăți și la suspiciuni nejustificate, aducând politica față de China la o dimensiune rațională, în vederea asigurării unei dezvoltări constante și sănătoase a relațiilor americano-chineze”, a declarat Wang, citat de AP, la un forum organizat ieri de către Ministerul chinez de Externe pe tema relațiilor dintre SUA și China. Chiar dacă a vorbit despre încurajarea dialogului bilateral, șeful diplomației de la Beijing a aruncat întreaga responsabilitate a reluării contactelor pe umerii americanilor și a impus condiții. Wang a cerut SUA să „oprească defăimarea” Partidului Comunist din China și să „înceteze uneltirile și sprijinul acordat pozițiilor și acțiunilor eronate ale forțelor separatiste care militează pentru independența Taiwanului.” De asemenea, el a cerut SUA să „pună punct subminării suveranității și securității Chinei în chestiuni interne ce țin de Hong Kong, Xinjiang și Tibet.” În domeniul comercial, Wang a solicitat „eliminarea tarifelor exagerate pentru produsele chinezești, ridicarea sancțiunilor impuse companiilor și institutelor de cercetare și educație din China, precum și abandonarea suprimării iraționale a progresului tehnologic al Chinei”. Wang a cerut și ridicarea restricțiilor de călătorie impuse reprezentanților mass-media și ai mediului academic din China. 

Biden nu se încrede în chinezi

Deși noua conducere de la Casa Albă a revenit la un ton diplomatic moderat, după linia agresivă utilizată în politica externă de către administrația Trump, Biden nu dă încă niciun semn că ar intenționa să facă schimbări fundamentale în privința strategiei dure adoptate de predecesorul său față de China. De altfel, așteptările conducerii de la Beijing în privința unei eventuale relaxări a războiului total declarat de către Trump în urmă cu patru ani păreau să se fi năruit rapid încă din prima săptămână de mandat a noului lider american, care a avertizat, la numai trei zile de la învestirea sa, că nu va tolera ambițiile expansioniste ale Chinei și a demarat imediat eforturile pentru a pune bazele unui „NATO asiatic”, capabil să contracareze puterea militară și economică în plină ascensiune a gigantului comunist. Mai mult, China are o imagine mai proastă ca niciodată la Washington, unde atât democrații, cât și republicanii consideră la unison că Beijingul este unul dintre principalele pericole la adresa SUA, din cauza strategiilor sale comerciale neloiale, a disputelor teritoriale cu vecinii, aliați ai americanilor, precum și a numeroaselor acuzații de spionaj și furt de tehnologie. În același timp, independența Taiwanului și criticile virulente față de încălcările repetate ale drepturilor omului de către China în Xinjiang, Hong Kong și Tibet se bucură în prezent de un sprijin unanim în Congresul SUA. Ostilitatea generală a Washingtonului față de Beijing pare să fi fost confirmată de altfel chiar la sfârșitul săptămânii trecute, când Biden a cerut combaterea „abuzurilor economice” ale Chinei, în primul său discurs de politică externă susținut în fața liderilor mondiali. În timpul Conferinței de Securitate de la Munchen, organizată în format online, el a precizat că „toată lumea trebuie să joace după aceleaşi reguli” și a atras atenţia asupra „abuzurilor economice” şi „presiunii” exercitate de guvernul chinez, care „subminează fundaţiile sistemului economic internaţional”. Cuvintele lui Biden par să sugereze că războiul de anduranță inițiat de Trump contra Beijingului va rămâne o prioritate de politică externă pentru noua administrație americană.

„Trebuie să ne pregătim împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China!”

Joe Biden