China s-a săturat de războiul rușilor

Franța, Turcia sau Israelul au cochetat pe rând, în ultimele luni, cu rolul de mediatori internaționali în războiul din Ucraina, fără a avea însă un impact semnificativ în procesul de pacificare a taberelor beligerante.  

Cu interese economice majore atât în Rusia, cât și în Ucraina, China apare acum în postura de superputere mondială, preocupată și implicată direct în soluționarea unui conflict care amplifică, pe zi ce trece, o criză profundă la nivel planetar.

China este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei pe scena internațională, dar menține relații de prietenie cu Kievul. Oficialii chinezi susțin de ani de zile că poziția țării lor în legătură cu războiul, care a început odată cu ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014, este „neutră”. 

Beijingul se mulțumește să învinuiască oficial Statele Unite și NATO pentru declanșarea indirectă a invaziei din Ucraina, prin încurajarea amenințărilor la adresa Moscovei. Concomitent, China se opune ostentativ impunerii oricăror sancțiuni la adresa Rusiei, în condițiile în care o mare parte a comunității internaționale a adoptat măsuri punitive contra Kremlinului, după declanșarea invaziei. 

În același timp, Beijingul a menținut, de asemenea, legăturile cu guvernul de la Kiev și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. La rândul lor, Zelenski și oficialii administrației sale au sugerat, în mai multe rânduri, că gigantul asiatic ar putea ajuta la reconstrucția zonelor din Ucraina, distruse în timpul războiului.

Liderul rus, Vladimir Putin, a recunoscut public că Beijingul este „preocupat” de conflictul militar în curs de derulare și nu a criticat relațiile de prietenie continue ale Chinei cu Ucraina. La rândul său, guvernul de la Kiev a refuzat să critice China pentru sprijinul acordat Moscovei pe scena internațională.

„Proiecte de soluționare”

Viceministrul chinez de Externe, Xie Feng, - favorit la funcția de ambasador al Chinei la Washington - a declarat la începutul acestei săptămâni, în timpul unei conferințe organizate la Beijing, că țara sa lucrează în mod activ la „proiecte de soluționare”, pentru a ajuta Rusia și Ucraina să pună capăt ostilităților.

„În privința problemei ucrainene, China a luat măsurile potrivite pentru a încerca să promoveze discuțiile de pace între Rusia și Ucraina.”, a declarat Xie, citat de agenția rusă de știri Tass. „Lucrăm la proiecte de soluționare care ar putea aborda cauzele și consecințele profunde ale crizei ucrainene!”, a adăugat el.

Tass nu a precizat, însă, dacă Xie a oferit detalii asupra „proiectelor de colonizare” pe teritoriul ucrainean, în care este implicată China, în cadrul controversatei inițiative de infrastructură globale „O centură, un drum” (BRI), din care Ucraina face parte. 

Agenția rusă l-a citat în schimb pe Xie ca atacând „anumiți actori” – pe care nu i-a numit - pentru „răspândirea de zvonuri care susțin că țara noastră ar folosi forțe în vederea schimbării lucrurilor, defăimând China din anumite motive secrete”.

„Omenirea poate spera la o dezvoltare durabilă, doar dacă toată lumea rămâne pe o cale pașnică, menținând în același timp armonia în relațiile dintre națiuni.”, ar mai fi spus Xie, potrivit Tass. 

SUA și aliații lor, acuzați la pachet

La sfârșitul săptămânii trecute, reprezentantul Chinei la Națiunile Unite, Zhang Jun, comenta situația din Ucraina, fără a menționa o implicare a Beijingul într-un plan concret, menit să pună capăt războiului. 

Zhang s-a concentrat în schimb pe poziția tipică a Chinei – aceea de a acuza NATO și Occidentul pentru decizia Rusiei de a-și invada vecinul, așa după cum a relatat, de la fața locului, agenția de stat chineză de știri Xinhua.

„Situația actuală din Ucraina este rezultatul dezechilibrului de securitate adânc înrădăcinat în Europa!”, a spus Zhang Jun, reprezentantul permanent al Chinei la ONU, în timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate pe tema Ucrainei, a informat Xinhua. 

„Numai atunci când părțile implicate vor depăși diferențele și se vor așeza la masa negocierilor, se va putea găsi o soluție fundamentală pentru a pune capăt conflictului și pentru a reconstrui arhitectura de securitate europeană.”, a adăugat el.

Ulterior, Zhang a trecut la un subiect pragmatic, neideologizat: distrugerea unei mari părți din rețeaua electrică ucraineană și a unor comunități rezidențiale.

„Asistența umanitară internațională continuă este indispensabilă pentru a ajuta persoanele afectate de conflict să supraviețuiască iernii, a spus el, subliniind că este imperativ acum să ajutăm Ucraina să repare cât mai curând posibil infrastructura energetică deteriorată.”, a afirmat Zhang, citat de Xinhua.

Cu ochii pe reconstrucția postbelică 

Ucraina este membră a BRI, controversatul proiect de suflet al președintelui chinez, Xi Jinping. Prin acest plan derulat la scară globală, China oferă statelor împrumuturi agresive pentru a plăti companiile chinezești desemnate să construiască proiecte de infrastructură care, altfel, ar fi prohibitive pentru țările respective.

Atunci când țările nu pot plăti, China confiscă proiectele și terenurile din jurul acestora, în contul împrumutului. China a vizat prin BRI, în mare parte, țările asiatice sărace, dar a înregistrat un oarecare succes în Europa de Est, inclusiv în Ucraina. 

Într-un interviu acordat anul trecut ziarului „South China Morning Post”, Zelenski a sugerat că „întreprinderile chinezești” ar putea ajuta la reconstrucția Ucrainei postbelice. De asemenea, el a spus că speră să aibă discuții tete-a-tete cu președintele Xi Jinping și și-a exprimat recunoștința că gigantul asiatic nu a furnizat Rusiei arme pe care să le folosească în războiul din Ucraina.

„Mi-ar plăcea să vorbesc direct. Am purtat o singură conversație cu președintele Xi Jinping, care a avut loc în urmă cu un an.”, afirma Zelenski, la vremea respectivă. „De la începutul agresiunii pe scară largă, la 24 februarie, am solicitat oficial o conversație, dar nu am avut-o, chiar dacă cred că ar fi utilă.”, mai spunea liderul de la Kiev.

„China a ales politica de a sta deoparte. În acest moment, Ucraina este mulțumită de această politică. În orice caz, este mai bine decât să ajute Federația Rusă!”, declara Zelenski cu altă ocazie, mai exact într-un mesaj adresat Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Înainte de interviul din „South China Morning Post”, care a avut loc în august, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, afirma că țara sa speră ca Beijingul să „joace un rol important” în război.

„Timp de zeci de ani, relațiile ucraineano-chineze s-au bazat pe respect reciproc, înțelegere și beneficii.”, spunea Kuleba în martie, la o lună de la începerea „operațiunii speciale” rusești. „Împărtășim poziția Beijingului cu privire la necesitatea de a găsi o soluție politică la războiul împotriva Ucrainei și facem apel la China, ca putere globală, să joace un rol important în acest efort!”, adăuga el. 

Xi pare echidistant

În pofida deschiderii Kievului pentru dialog, Xi nu a purtat nicio conversație cu Zelenski. În schimb, cel mai recent, el a vorbit cu Putin, într-un videochat care a avut loc în ultimul weekend din 2022 - o tradiție anuală respectată de către cei doi lideri. 

Potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi a folosit ocazia pentru a-i spune lui Putin că țara sa a rămas „obiectivă și imparțială” în privința războiului din Ucraina.

„China va continua să mențină o poziție obiectivă și imparțială, să lucreze pentru a construi sinergia în cadrul comunității internaționale și să joace un rol constructiv în vederea soluționării pașnice a crizei ucrainene.”, ar fi spus Xi, conform MAE chinez. 

Se pare că Putin nu a obiectat la această poziție și l-a invitat pe Xi să viziteze Moscova. Invitația a fost inclusă în transcrierea conversației de către Kremlin, dar nu și în cea a Ministerului chinez de Externe.

De altfel, în toate aceste luni, liderul de la Beijing a evitat pozițiile sau nuanțele tranșante în legătură cu războiul din Ucraina, lăsând impresia că țara sa ar fi singura superputere capabilă să medieze eficient conflictul care intră în curând în al doilea an.