Xi joacă la două capete. Miza Chinei în războiul din Ucraina

Nu este greu de imaginat că Xi, cel mai important partener diplomatic al Moscovei, și-a călcat probabil pe inimă pentru a purta prima sa convorbire telefonică de la izbucnirea invaziei rusești cu liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. 

Discuția a fost comentată sumar de televiziunea de stat chineză CCTV, care a precizat că Xi își va trimite un emisar în Ucraina, dar și în alte țări, pentru a ajuta la realizarea unei „comunicări aprofundate” cu toate părțile pentru o soluționare politică a crizei ucrainene.

De cealaltă parte, președintele ucrainean a mărturisit că a fost vorba despre o convorbire telefonică „lungă și semnificativă”, care, speră el, va da un impuls relațiilor cu Beijingul.

„Am avut o discuție telefonică lungă și semnificativă cu președintele Xi Jinping”, a scris Zelenski, pe Twitter. „Cred că acest apel, precum și numirea ambasadorului Ucrainei în China vor da un impuls puternic dezvoltării relațiilor noastre bilaterale!”, a adăugat el.

Convorbirea, derulată cu aproximativ o săptămână în urmă, a fost interpretată de mulți observatori politici occidentali drept un semn că, în sfârșit, Xi s-a decis să comunice direct cu Zelenski și, implicit, să-și ia în serios rolul de mediator neutru în criza ucraineană, poziție în care s-a autopropus recent, după succesul diplomatic repurtat în Orientul Mijlociu, unde a reușit să deblocheze legăturile dintre Arabia Saudită și Iran.

Răspunsul la întrebarea de ce abia acum s-a hotărât Xi să pună mâna pe telefon și să vorbească cu Zelenski poate fi însă cu totul altul: afacerile Chinei din Ucraina. Conducerea chineză pare pe deplin conștientă că războiul prin procură purtat de NATO împotriva Rusiei pe frontul ucrainean nu poate fi disociat de lupta dusă de SUA contra proiectului de suflet al liderului Xi - „O Centură, un drum” (BRI).

Afaceri vitale

Începând din 2019 și până de curând, Beijingul a fost principalul partener comercial al Kievului, cu 14,4% din importuri și 15,3% din exporturile realizate. China a exportat în principal aparatură de specialitate, echipamente industriale, automobile și produse chimice, importând produse alimentare, metale și, de asemenea, anumite utilaje.

Mai mult, Ucraina a aderat la BRI încă din 2014, iar un centru de comerț și investiții al acestei inițiative globale a Chinei funcționa la Kiev din 2018. Planurile BRI includ un proiect pentru construirea celei de-a patra linii a metroului din Kiev, datând din 2017, precum și a sistemului 4G, instalat de „Huawei”. Totul a fost însă blocat odată cu începerea invaziei lui Putin, în 2022.

„Noble Agri”, o filială a COFCO („China National Cereals, Oils and Foodstuffs Corporation”), a investit într-un complex de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui în Mariupol și în terminalul portuar de cereale Mikolaiv, construit recent. Următorul pas ar putea cuprinde, conform unor surse americane, cooperarea dintre autoritățile din Donbas și chinezi, în vederea reconstruirii infrastructurii deteriorate de luptele din regiune.

Beijingul a încercat, de asemenea, să se implice activ în sectorul apărării din Ucraina și să cumpere „Motor Sich”. Achiziționarea producătorului ucrainean de motoare de aeronave cu sediul în Zaporojie a fost însă blocată de Kiev.

Altfel spus, din punctul de vedere al Beijingului, Ucraina reprezintă un cocktail de investiții în BRI, căi ferate, livrări militare, sisteme 4G și locuri de muncă în construcții. Nu în ultimul rând, ucrainenii mai oferă un element vital: neonul.

Aproximativ jumătate din neonul utilizat în producția de semiconductori a fost furnizat, până de curând, de două companii ucrainene: „Ingas”, din Mariupol, și „Cryoin”, din Odesa. De la începutul războiului nu se mai derulează însă nicio afacere, iar acest lucru afectează în mod direct producția chineză de semiconductori, lovită oricum de sancțiunile impuse de SUA.

Ucraina reprezintă un spațiu vital de interes pentru China, ca punct de răscruce pentru BRI. Războiul întrerupe nu doar afacerile, ci, în ansamblu, unul dintre coridoarele comerciale care leagă vestul Chinei de Europa Răsăriteană. Iar BRI condiționează toate deciziile-cheie de la Beijing, deoarece este conceptul general al politicii externe chineze până la jumătatea secolului.

În același timp însă, parteneriatul strategic global Rusia-China este o altă relație bilaterală globală, la fel de relevantă ca BRI, care dictează geopolitica Beijingului.

În acest context, lui Xi nu-i rămâne decât să joace la două capete și să spere că războiul nu va dura o veșnicie.