Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
China se pregătește să umple golul lăsat de retragerea trupelor americane din Afganistan, printr-un plan de investiții în valoare de 62 de miliarde de dolari, în cadrul controversatei sale inițiative „O centură, un drum”, prin care urmărește să-și extindă influența geostrategică mondială. După ce și-a asigurat tovărășia talibanilor, Beijingul a pus ochii pe fosta bază aeriană americană din Bagram, simbolul proeminent al prezenței militare de două decenii a SUA, de unde ar vrea să conducă Afganistanul, făcând astfel de râs administrația de la Washington.
Bazându-se pe prietenia cultivată intens în ultima vreme cu talibanii, care au preluat recent puterea la Kabul, China pune la punct un plan de extindere a sferei sale de influență în Afganistan, încercând, în același timp, să dea o lovitură devastatoare de imagine rivalilor americani. Beijingul ia în calcul desfășurarea de personal militar și economic în fosta bază aeriană americană din Bagram, simbolul proeminent al prezenței de două decenii a armatei americane pe teritoriul afgan. Autoritățile militare chineze derulează în prezent un studiu de fezabilitate asupra efectelor trimiterii de muncitori, soldați și experți ai programului de investiții străine „O centură, un drum”, la Bagram, a dezvăluit, sub protecția anonimatului, o sursă familiarizată cu acest subiect, citată de agenția americană de știri „US News”. Deși inițiativa nu va avea un efect imediat, urmând să fie implementată, potrivit sursei, peste doi ani de acum înainte, strategia chinezilor de a se infiltra în Afganistan devine tot mai clară. Chiar dacă planul nu prevede preluarea oficială a bazei, Beijingul urmărește să obțină pașnic controlul de facto asupra fostului aerodrom american din Bagram, trimițând personal și provizii chiar la invitația guvernului din Kabul, mai spune sursa citată. „Dată fiind experiența lor anterioară, chinezii sunt probabil nerăbdători să pună mâna pe ceea ce au lăsat americanii în urmă la Bagram”, comenta recent, la rândul său, Yun Sun, directorul pentru programul legat de China în cadrul grupului de reflecție „Stimson Center, cu sediul la Washington. De altfel, Beijingul a recunoscut de curând, în mod deschis, importanța geostrategică a bazei din Bagram, televiziunile de stat trimițând deja acolo echipe de filmare pentru a obține imagini, sub pretextul documentării unor emisiuni care să descrie „retragerea pripită” și „înfrângerea umilitoare” a US Army în Afganistan. Foarte probabil, Beijingul ar putea să-și îndeplinească ambițiile în privința bazei din Bagram cu ajutorul Pakistanului, deși ar prefera să nu facă acest lucru prin intermediari, este de părere Sun. „Dacă talibanii cer chinezilor ajutoare, cred că aceștia din urmă vor fi înclinați să trimită sprijin umanitar. Foarte probabil, talibanii vor descrie operațiunea drept un sprijin tehnic sau logistic. Există asemenea precedente în cazul bazelor militare străine”, a adăugat Sun.
China neagă, precedentele o contrazic
De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a respins categoric informația despre iminenta preluare a aerodromului militar situat la numai o oră de Kabul și utilizat pentru prima oară de către sovietici, în perioada în care aceștia au ocupat Afganistanul. „Ceea ce pot spune este că aceasta este o informație falsă”, a declarat, marți, Wang Wenbin. Până acum, China a negat însă în mod repetat numeroase desfășurări militare, care au avut loc dincolo de granițele țării. În ultimii ani, Beijingul a intensificat extinderea influenței sale economice și militare globale, mascată prin proiecte de investiție în infrastructură. Conform presei occidentale, armata chineză (PLA) a obținut dreptul de exploatare exclusivă asupra unei treimi din baza navală Ream, din Cambodgia. În Myanmar, PLA a furnizat sprijin radio, radar, precum și echipamente militare juntei locale din Insulele Coco, - arhipelag aflat la aproximativ 400 de kilometri sud de capitala Yangon -, unde China deține drepturi de leasing de trei decenii. Chinezii susțin că prezența lor în această zonă nu se ridică la nivelul unei baze militare, deși Beijingul oferă echipamentul de luptă și efectuează operațiunile de mentenanță, precum și instrucția insurgenților locali. China adoptă aceeași tactică și în Pakistan, cu care cooperează în ultimii ani în domeniile securității și schimbului de informații. Numirea de către talibani a unui ministru de Interne pe capul căruia FBI a pus o recompensă de 10 milioane de dolari, fost lider al grupării teroriste Haqqani, care are cartierul general în Pakistan, pare să confirme astfel statutul de intermediar al Islamabadului între China și noua putere afgană. Singura facilitate militară chineză de peste hotare recunoscută până la urmă de către Beijing este o bază aeriană din Djibouti, dar, anterior, China dezmințise în repetate rânduri și existența acesteia.
Chinezii și talibanii au devenit tovarăși
În pofida diferențelor ideologice imense care îi despart, Partidul Comunist din China și insurgenții talibani par să se fi înfrățit însă de curând, din rațiuni pragmatice. China se pregătește să umple golul lăsat de retragerea trupelor americane din Afganistan, printr-un plan de investiții în valoare de 62 de miliarde de dolari, în cadrul controversatei sale inițiative „O centură, un drum” (BRI). De cealaltă parte, insurgenții islamiști au nevoie de un garant puternic în regiune și, în plus, știu că iritarea chinezilor ar putea abate asupra lor un dezastru. Banii alocați Afganistanului de către chinezi ar face parte dintr-o amplă strategie de construire a unor rețele de drumuri, căi ferate și conducte de petrol, între Pakistan și China. Unul dintre proiectele discutate este construirea unui drum important, care ar urma să facă legătura între Afganistan și orașul Peshawar, aflat în nord-vestul Pakistanului, susține presa americană. Între oficialitățile afgane și cele de la Beijing există în momentul de față discuții intense pentru construirea unei autostrăzi între Peshawar și Kabul, declara la jumătatea lunii iulie o sursă anonimă pentru site-ul american de știri „The Daily Beast”. În ultimii cinci ani, China a încercat intens extinderea BRI în Afganistan, dar influența majoră a SUA în rândul fostului guvernul afgan i-a determinat pe liderii de la Kabul să aibă serioase ezitări față de încheierea unei înțelegeri care, fără îndoială, ar fi iritat serios administrația de la Washington. Pe lângă securizarea actualelor investiții și extinderea BRI în Afganistan, China speră să oprească și un posibil ajutor al talibanilor pentru frații lor musulmani din Xinjiang, chiar dacă agenda religioasă a islamiștilor radicali ridică mari suspiciuni în rândul liderilor de la Beijing. Este greu de anticipat cum va funcționa frăția chinezo-afgană pe termen lung. Deocamdată, cele două părți dau însă senzația că se înțeleg de minune, bucurându-se încă împreună de plecarea din zonă a marelui lor inamic comun.
Citește pe Antena3.ro
În ultimele luni, China a avut o serie de contacte oficiale cu liderii talibanilor, anticipând dispariția fostului guvern afgan, sprijinit de SUA.
