Chinezii au ajuns pe fața nevăzută a Lunii

Prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii a devenit, ieri, realitate. Sonda lunară „Chang’e-4” a ajuns cu bine pe „partea întunecată” a satelitului natural al Pământului, iar China a devenit prima țară care a reușit această performanță, a anunțat Beijingul, la primele ore ale dimineții. La rândul lor, experții de la NASA au catalogat evenimentul drept „o premieră pentru omenire și o realizare impresionantă”. De altfel, la nivel mondial, această aselenizare este considerată un moment istoric pentru explorarea spațială. 

Modulul spațial de explorare „Chang’e-4”, fără echipaj la bord, a aselenizat în uriașul bazin Aitken, aflat în zona Polului Sud de pe fața nevăzută a Lunii, au anunțat, ieri, mass-media oficiale din China, citate de BBC. Sonda a expediat deja primele fotografii ale suprafeței lunare, direcționate, din cauza lipsei unei legături directe cu centrul de comandă, către un satelit aflat pe orbita Lunii, care le-a retrimis apoi spre Pământ. În zona bazinului Atkin sunt cele mai joase altitudini de pe satelitul natural al Terrei. Precedentele misiuni lunare de explorare au avut loc pe fața vizibilă a Lunii, aflată cel mai aproape de Pământ și îndreptată întotdeauna spre planeta noastră. Nicio altă sondă nu a atins însă vreodată solul celeilalte fețe lunare, încă neexplorată și extrem de accidentată. Spre deosebire de zonele netede aflate pe fața vizibilă, solul neregulat al părții ascunse a satelitului natural al Terrei a descurajat până acum misiunile de aselenizare. Dominată de formațiuni muntoase și cratere, fața îndepărtată este numită deseori și „partea întunecată” a Lunii, cu toate că „întunecată” în acest caz înseamnă mai degrabă „nevăzută” decât „lipsită de lumină”, deoarece și aici există o succesiune zi-noapte.

Condiții șoc

Sonda „Chang’e-4”, numită astfel după zeița Lunii în mitologia chinezească, a fost lansată pe data de 7 decembrie, de la baza spațială Xichang, din sud-vestul Chinei. Trimis pentru a realiza analize geologice și experimente biologice într-o regiune încă neexplorată, modulul spațial este dotat cu instrumente capabile să reziste fluctuațiilor mari de temperatură între noptea lunară (minus 173 de grade Celsius) și zi (127 de grade Celsius). Pe lângă experimentele geologice și biologice, oamenii de știință chinezi consideră că „partea întunecată” a Lunii poate fi folosită și pentru radioastronomie, deoarece este ferită de undele radio ale Pământului. Misiunea „Chang’e-4” face parte dintr-un ambițios program demarat de Beijing, cu scopul declarat de a transforma China într-o putere mondială în domeniul explorării spațiale, alături de SUA și Rusia. China investește deja miliarde de dolari în programul său spațial și intenționează să lanseze o stație spațială cu echipaj uman până în 2022 și, concomitent, să trimită astronauți pe Lună.

„Este pentru prima oară când China realizează ceva ce nu a mai fost încercat vreodată de celelalte puteri spațiale”.

Ye Quanzhi, astronom la institutul californian de tehnologie Caltech