Chişinău: Detalii noi în "Dosarul 7 aprilie"

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Artur Reşetnikov, a declarat miercuri, după ce a fost audiat de procurori, că în timpul protestelor din aprilie trecut urma să fie asasinat şeful statului de atunci, liderul comunist Vladimir Voronin. Procuratura de la Chişinău a anunţat joi că Reşetnikov a relatat despre posibila asasinare a lui Voronin doar în faţa jurnaliştilor. Procurorii susţin că, din aprilie 2009 şi până în prezent, nu au fost sesizaţi de SIS în legătură cu o eventuală tentativă de asasinare a lui Voronin.

Fostul şef al Securităţii se numără printre cei care susţin că România a fost implicată în acele acţiuni de protest. Artur Reşetnikov a servit Partidul Comuniştilor încă din studenţie. În 2001, el era reprezentantul PCRM la Comisia Electorală Centrală. Presa de la Chişinău a scris că Reşetnikov ar fi nepotul soţiei liderului comunist Vladimir Voronin.

El a preluat funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2007, fiind confirmat în această funcţie de către Parlament, prin votul deputaţilor comunişti şi creştin-democraţi. Miercuri, Reşetnikov a fost audiat de procurori, ca martor în "Dosarul 7 aprilie 2009". După audiere, el a declarat jurnaliştilor că Voronin urma să fie asasinat în timpul protestelor.

Dar a evitat să spună de către cine urma să fie asasinat Voronin şi de ce face aceste dezvăluiri abia acum. Asemenea lui Voronin, el a acuzat România că ar fi fost implicată în protestele violente din aprilie: "Noi am primit informaţie că, sub pretextul unei sărbători de aşa-zisă Unire a României, care trebuia să fie sărbătorită pe data de 27 martie, un număr foarte mare de tineri din statul vecin urma să vină în Moldova şi să sărbătorească cu lozinci antistatale gen «Basarabia, pământ românesc!» şi «Unire!»...

Erau informaţii că ei ar fi putut să rămână în Moldova pentru perioada următoare. Peste o săptămână urmau să aibă loc alegerile parlamentare. După calculele noastre, urmau să vină aproximativ 2.000 de astfel de tineri din statul vecin", a spus Reşetnikov.

DRAPELELE LUI ŢURCAN
După devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului de la Chişinău, comunistul Voronin a acuzat România de implicare în acţiunile violente şi l-a expulzat pe ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu. Ulterior, procurorul general din perioada guvernării comuniste, Valeriu Gurbulea, a exclus această ipoteză, dar liderii comunişti şi-au menţinut acuzaţia împotriva statului vecin.

Ipoteza că România ar fi fost implicată în vandalizarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului de la Chişinău a apărut după ce un tânăr protestatar a arborat, la data de 7 aprilie, tricolorul românesc pe clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova. E important să se ştie, însă, că acel tânăr a făcut parte din grupul de protestatari care a negociat în acea zi, cu ex-deputatul comunist Vladimir Ţurcan, arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului.

"Au fost trei băieţi tineri şi doi mai în vârstă. Au spus: ­ Noi vrem să vă punem o condiţie. Propunem să fie arborat drapelul UE pe clădirea Parlamentului ­ ca semnal pentru protestatari să se calmeze. Eu am spus: ­ Bine, dacă-i aşa - eu sunt de acord. Cel care a fost iniţiatorul (Ion Galaţchi, care avea doar 17 ani - n.n.) şi care a arborat drapelul UE era identificat. El era reţinut, dar nu pentru că a arborat acest drapel, deoarece faptul arborării drapelului UE nu este crimă. El era reţinut pentru că tot el a arborat drapelul României pe Preşedinţie", a afirmat Ţurcan.

MARTORUL INCOMOD
Ceva nu se leagă, însă, aici. Vladimir Ţurcan insistă că a negociat cu tinerii arborarea doar a drapelului UE pe clădirea Parlamentului. Jurnaliştii au mai descoperit însă un participant la negocierile cu Vladimir Ţurcan. Este vorba de colonelul de poliţie în rezervă Sergiu Tataru, fost combatant în războiul de la Nistru din 1992. E straniu că ex-deputatul comunist, generalul Vladimir Ţurcan, a preferat să negocieze oprirea mulţimii cu nişte copii - unul de 17 şi altul de 19 ani şi nu cu un ofiţer de poliţie care a luptat la Nistru.

"Adevărul e unul! Am fost contactaţi de un colonel de la primul etaj să mergem la negocieri cu Ţurcan... În acel moment, doi dintre tineri, pe care noi nu-i ştiam, au dorit să meargă cu noi. A apărut domnul Ţurcan. I-am explicat că noi, combatanţii am format deja cordonul. I-am spus: ­ Domnule Ţurcan, în mulţime provocatorii se înţeleg să intre în Parlament şi să omoare poliţiştii. El se uita la mine, dar parcă nici nu mă vedea, nici nu mă auzea. Se tot adresa celor doi tineri care erau cu noi şi care au cerut să fie arborate ambele drapele... Am intervenit din nou: D-le Ţurcan, nu trebuie să vă intereseze acum arborarea drapelelor. Repet, există pericolul să moară multă lume! Parcă nici nu mă auzea! Atunci i-am spus în faţă că de tot ce se întâmplă afară este responsabil el, tovarăşul Voronin şi toată gaşca de comunişti", ne-a dezvăluit Tataru.

În luna decembrie 2009, Vladimir Ţurcan şi alţi 3 deputaţi comunişti s-au desprins de Partidul Comuniştilor şi au preluat conducerea Partidului Moldova Unită - un partid extraparlamentar. S-a plasat pe stânga eşichierului politic, dar nu atacă actuala guvernare liberal-democrată.