Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
GAFE ● Cînd Rosapepe îşi aminteşte de România
Posibilul vicepreşedinte american pentru următorul mandat, Joseph
Biden, a avut parte, în septembrie 1999, de o replică neplăcută din
partea unui lider de partid din România. Enervat şi şocat de replica
acestuia, Biden a promis la momentul respectiv că va face în aşa fel
încît România să nu adere la NATO.
GAFE ● Cînd Rosapepe îşi aminteşte de România
Posibilul vicepreşedinte american pentru următorul mandat, Joseph Biden, a avut parte, în septembrie 1999, de o replică neplăcută din partea unui lider de partid din România. Enervat şi şocat de replica acestuia, Biden a promis la momentul respectiv că va face în aşa fel încît România să nu adere la NATO.
Interesantul episod a fost povestit într-un editorial avîndu-l ca temă pe Biden de către nimeni altul decît fostul ambasador american la Bucureşti, James Rosapepe, publicat de Wall Street Journal. Senatorul Joseph Biden, ales de candidatul democrat la Casa Albă, Barack Obama, pentru funcţia de vicepreşedinte, este un personaj important al scenei politice americane şi un expert în probleme internaţionale. Rosapepe nu se află la primul său editorial în presa americană. De data aceasta, el încearcă să răspundă la întrebarea multora referitoare la modul în care Biden se va descurca în calitatea sa de vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii cu atribuţiile care-i revin.
ÎNTÎLNIREA. “Am avut şansa de a-i descoperi stilul în septembrie 1999. Eram pe atunci ambasador în România şi era momentul discuţiilor pe marginea intervenţiei de succes a NATO, în vederea opririi procesului de epurare etnică din Kosovo. Oficialii americani făceau o escală şi la Bucureşti, pentru a le mulţumi românilor pentru susţinerea lor şi pentru a-şi da seama mai bine spre ce aveau să se îndrepte Balcanii în următorii ani”, povesteşte Rosapepe. Numai că, potrivit aceluiaşi Rosapepe, “spre deosebire de alţi vizitatori, Biden era tot numai întrebări, încă de la aterizarea pe aeroportul Otopeni. Era interesat de atitudinile românilor, de statutul diverşilor lideri guvernamentali şi de ce se discuta în culisele politicii externe româneşti referitor la Slobodan Miloşevici, care se afla încă la putere în Iugoslavia”. Interesant: Rosapepe menţionează faptul că Biden îi ştia pe toţi liderii marcanţi din România încă dinaintea căderii lui Ceauşescu, şi de aceea, fiind un fin cunoscător, întrebările sale erau foarte dificile.La întîlnirile avute cu preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, şi cu alţi oficiali români, Biden le-a mulţumit pentru susţinerea faţă de NATO şi, evident, nu i-a ocolit în discuţie nici pe Miloşevici, şi nici pe diferiţii lideri ai opoziţiei sîrbe.
ENERVAREA. Şi aici intervine partea importantă a textului. Rosapepe îşi aminteşte că liderii români îşi exprimau interesul lor profund faţă de aderarea noastră la NATO, în majoritatea întîlnirilor. Una dintre ele, însă, s-a desfăşurat la Rosapepe la reşedinţă. Era cu liderii partidelor de opoziţie. “Unul dintre liderii partidelor de opoziţie a spus că aderarea la NATO este importantă pentru ţara sa dintr-un motiv pe care nu-l mai auzisem înainte”, spune Rosapepe. “Dacă am intra în NATO, nu ar mai trebui să ne preocupăm că NATO va ataca România pentru relaţiile noastre cu minoritatea maghiară, aşa cum a atacat Iugoslavia”, a spus omul politic român, a cărui identitate nu ne este dezvăluită de autorul editorialului. Şi a adăugat: “Turcia este membru NATO de zeci de ani şi aţi lăsat-o să facă ce a vrut cu minoritatea kurdă”. Afirmaţia l-a înfuriat pe Biden, care s-a ridicat de pe scaun şi, peste masă, aplecat, i s-a adresat politicianului român: “Dacă asta vreţi de la aderarea la NATO, atunci mă voi asigura că asta nu se va întîmpla”.
Rosapepe îşi aminteşte că alţi participanţi la întîlnire, minţi mai raţionale, le-au dat asigurări şi lui Biden că “acel domn a greşit şi că românii aveau relaţii bune cu minoritatea maghiară”. “Şi aveau dreptate. Cînd partidul de opoziţie a ajuns la putere anul următor, partidul minorităţii maghiare a susţinut noul Guvern. În 2004, România a aderat la NATO – cu sprijinul lui Biden”, scrie Rosapepe. Valeriu Tabără, la vremea respectivă preşedintele PUNR, a confirmat pentru Jurnalul Naţional întîlnirea, afirmînd că la ea au mai fost prezenţi Teodor Meleşcanu (APR), Ion Iliescu şi Adrian Năstase (PDSR). Tabără şi Meleşcanu nu-şi amintesc însă de schimbul de replici evocat de fostul ambasador american la Bucureşti în articolul său.
Fler
O întîlnire “extraordinară” pe care a avut-o Biden la Bucureşti a fost cu Petre Roman, preşedintele de atunci al Senatului. Deşi a fost una bună şi de folos, Biden a vrut să ştie de ce Roman avea starea de spirit aşa proastă. “Îl frămîntă mari probleme, ştii despre ce e vorba?”, l-a întrebat el pe Rosapepe. Care a fost uimit de observaţia lui Biden, care-i citise limbajul corpului lui Roman. “Roman era sub o mare presiune, fiindcă susţinerea publică pentru coaliţia de guvernămînt, care includea şi partidul său, era din ce în ce mai mică. După numai cîteva luni, a schimbat Guvernul, l-a înlocuit pe primul-ministru şi a devenit el înşuşi ministru de Externe. Partidul domnului Roman a supravieţuit următoarelor alegeri, dar nu la putere, ci în opoziţie”, spune Rosapepe, pe ton admirativ faţă de flerul politic al lui Joseph Biden. Un text îndrăzneţ, care spune mai multe decît o face la prima lectură.
