Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianţa Nord-Atlantică şi-a exprimat disponibilitatea de "a veni în sprijinul" partenerilor care bombardează Libia. Ministrul francez de Externe, Alain Juppé, a declarat ieri că NATO va intra în schemă în "câteva zile", intervenţia militară de până acum fiind considerată "un succes". "Dacă nu am fi făcut nimic", Benghazi (est, fieful rebeliunii libiene) ar fi fost "o baie de sânge", a spus şeful diplomaţiei franceze într-o scurtă declaraţie susţinută după o întrevedere NATO.
"Coordonată" de Statele Unite şi, în planul al doilea, de Franţa şi Marea Britanie, intervenţia militară a fost amplu discutată ieri şi în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit unor surse anonime citate de AFP, în cadrul întâlnirii cu uşile închise au fost luate în calcul mai multe aspecte, între care poziţia Rusiei şi a Turciei faţă de atacurile aeriene, precum şi o eventuală deteriorare a situaţiei în Libia din cauza măsurilor extremiste la care a recurs liderul libian, Muammar Gaddafi, respectiv de a se fi înconjurat de scuturi umane pentru a se proteja.
Federaţia Rusă, Turcia şi Bulgaria au criticat în termeni duri lansarea bombardamentelor. Premierul rus Vladimir Putin a vorbit, la fel ca şi Gaddafi, despre "apelurile la cruciade din Evul Mediu". Putin şi-a arătat îngrijorarea că rezoluţia ONU (care permite recurgerea la forţă în Libia) "este deficitară şi permite orice", respectiv "permite intervenţia militară într-un stat suveran". "Toate acestea au loc sub pretextul apărării populaţiei civile. Unde este logica? Unde este conştiinţa? Nu există nici una, nici cealaltă", a adăugat şeful Guvernului rus. Putin a primit ieri un drept la replică neobişnuit. Şeful său, preşedintele Dmitri Medvedev, l-a criticat public pe premier, afirmând că termenul "cruciadă" este inacceptabil. "Este inadmisibil să folosim termeni care fac trimitere la un conflict al civilizaţiilor, la expresii de genul «cruciade» sau altele. Este inacceptabil. În caz contrar, totul s-ar putea termina într-un mod mai rău decât situaţia actuală. Trebuie să dăm dovadă de cea mai mare prudenţă în ceea ce priveşte situaţia din Libia", a declarat Medvedev într-o intervenţie "de urgenţă", pentru a-l corecta pe Vladimir Putin, pentru prima dată de la inversarea rolurilor la Kremlin.
Turcia este nemulţumită că Franţa prea o face pe "cocoşul" în bombardamentele antilibiene. "Ne este greu să înţelegem că Franţa s-a poziţionat prea mult în faţă în aceste operaţiuni. Ne este greu să înţelegem că Franţa acţionează ca şi cum ar fi principalul executor al rezoluţiei."
De partea sa, Italia se teme de terorişti infiltraţi. Autorităţile italiene, deja depăşite de situaţia creată de cei 15.000 de africani care au debarcat în acest an la Lampedusa, anunţă o "urgenţă a urgenţei", pentru că se aşteaptă ca mulţi libieni să ia calea Italiei în perioada următoare. Iar ministrul de Interne din Peninsulă, Roberto Maroni, se teme nu numai că "Cizma" nu va face faţă valului de emigranţi, ci şi că printre aceştia s-ar putea strecura terorişti, riscul acesta crescând o dată cu faptul că Italia acţionează deja cu forţe aeriene în Libia. "Până acum au debarcat în Italia 14.918 persoane, aproape toţi clandestini. Nu pot fi consideraţi refugiaţi, iar majoritatea sunt adăpostiţi în centrele de identificare şi expulzare", a declarat Maroni.
Pe de altă parte, ziarul Le Figaro scrie, în ediţia online de ieri, că regimul libian ar putea recurge la terorism şi luări de ostatici în confruntarea cu forţele aliate, în condiţiile în care capacităţile militare clasice nu îi sunt de mare folos.
Autorităţile române gestionează criza libiană fără subiect şi predicat
O nouă bâlbâială la nivel înalt pune România într-o lumină defavorabilă la "masa celor mari". Autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit până la această oră să formuleze o poziţie clară cu privire la intervenţia militară aliată de pe teritoriul libian. Duminică seară, preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune, că "poziţia oficială a României în problema Libiei" se va exprima după aprobarea de NATO a directivei de execuţie a planificării operaţiunii din această ţară. Şeful statului a încercat să explice că este perfect firesc ca autorităţile române să nu "comunice" vreo strategie sau vreo decizie în privinţa acestui subiect fierbinte. Tema a fost dezbătută şi la comisia de politică externă a Camerei Deputaţilor, în cadrul audierii ministrului de Externe, Teodor Baconschi. Pentru că în cadrul comisiei i s-ar fi reproşat că România nu a condamnat suficient de "apăsat" regimul Gaddafi, ministrul de Externe a precizat că "această condamnare s-a produs de la început, ea este întărită prin mandatul pe care Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite l-a acordat pentru aspectele umanitare, embargoul armelor şi no fly zone". Potrivit ministrului, contribuţia efectivă a României va fi decisă după şedinţa CSAT şi după ce se va încheia procesul de planificare politică şi de generare al forţei la nivelul NATO şi al UE. De asemenea, România va sprijini politic "fără nici un fel de echivoc necesitatea ca Muammar Gaddafi şi clica sa să părăsească puterea", a spus Baconschi. Pe un ton mult mai clar şi ferm au gestionat situaţia autorităţile de la sud de Dunăre. Premierul bulgar Boiko Borisov a criticat deschis operaţiunile militare din Libia ale coaliţiei. El a spus că acestea nu au obiective clare şi ridică numeroase probleme, motive pentru care Sofia nu participă la acţiunile contra Libiei. Borisov a subliniat că acest tip de război are influenţe negative asupra unor ţări ca Bulgaria, provocând instabilitate pe pieţele financiare şi crescând preţul petrolului. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că NATO va prelua controlul asupra operaţiunii cât mai rapid posibil. El a adăugat că Sofia va fi foarte atentă în exprimarea opiniilor sale cu privire la evoluţia situaţiei în Libia şi că rămânerea la putere a lui Gaddafi va reprezenta eşecul lumii occidentale. (Irina Cristea, Carmen Vintilă)
