"Complotul" militarilor: Reuniune de criză la Ankara

Criza din Turcia dintre Guvernul islamo-conservator şi elita militară a ţării, acuzată că a complotat în 2003 pentru a determina căderea acestui cabinet, doar s-a temperat în urma reuniunii de joi de la Ankara.

La finalul acesteia, preşedinţia a comunicat că doreşte o rezolvare în cadru constituţional, iar premierul Recep Tayyip Erdogan s-a declarat foarte mulţumit de discuţii.

Şeful statului, Abdullah Gül, care îi primeşte de obicei separat pe primul-ministru, Recep Tayyip Erdogan, şi pe şeful Statului Major, generalul Ilker Basbug, i-a convocat pe aceştia împreună joi. Reuniunea de urgenţă a durat trei ore, după care s-a comunicat doar că liderii civili şi militari turci au căzut de "acord să regleze în cadrul legal şi constituţional" criza izbucnită ca urmare a arestării a 49 de personalităţi militare active sau în rezervă.

Valul de arestări lansat luni este cel mai mare efectuat vreodată în rândurile conducerii armatei turce, considerată garantul regimului laic. Aceste acţiuni au dat naştere la divizări între partizanii Guvernului islamo-conservator şi cei din tabăra laică. Statul Major al forţelor armate, reunit marţi după primele arestări, a calificat situaţia drept "gravă".

Pe acest fond, ultimul raid al ofensivei judiciare s-a produs în noaptea de miercuri spre joi cu inculparea şi încarcerarea de un tribunal din Istanbul a opt militari, printre care doi generali în rezervă. Dar punctul culminant fusese atins anterior, prin arestarea fostului şef al armatei aerului, Ibrahim Firtina, ex-comandantului marinei, Özden Örnek, precum şi a fostului număr doi al Statului Major al forţelor armate, Ergin Saygun.

Joi, aceştia au fost duşi la Palatul de Justiţie pentru a fi audiaţi de procurori care pot decide fie eliberarea, fie trimiterea în faţa tribunalului.

BAROSUL
De trei ani procurorii din Istanbul au lansat anchete asupra unui presupus complot de răsturnare a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă, la putere din 2002). Primele informaţii asupra acestui plan, numit "Barosul" şi care datează din 2003, au fost publicate în ianuarie într-un ziar care a făcut din armata ţării principala sa ţintă.

Armata a negat, acuzând existenţa unei campanii de denigrare, care a fost construită pornind de la un scenariu de joc de strategie militară. Presa a relatat că planul militarilor ar fi prevăzut fie doborârea unui avion de vânătoare turcesc şi acuzarea aviaţiei greceşti de acest lucru, fie plasarea de bombe în moschei din Istanbul pentru a justifica o lovitură de stat. "Creierul" prezumat al complotului, fostul general Cetin Dogan, se află printre arestaţi, potrivit AFP.

Armata, care a răsturnat patru guverne începând din 1960, era considerată în trecut de neatins. De când AKP a ajuns la putere, credibilitatea sa a avut mult de suferit din cauza seriei de anchete privind presupuse conspiraţii în rândurile ei. {eful Statului Major a declarat recent că epoca loviturilor de stat a trecut în Turcia, ţară care aspiră să adere la Uniunea Europeană (UE). Suporterii armatei susţin că anchetele sunt orchestrate de AKP pentru a submina instituţia militară şi Constituţia laică redactată sub Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, în scopul nemărturisit de a islamiza Turcia.

Presa nu s-a sfiit să publice joi o caricatură în care era înfăţişat un membru AKP distrugând harta ţării. Sub presiunea UE, AKP, care abia a scăpat să fie interzis în 2008 pentru activităţi antilaice şi se teme de generali, a întărit autorităţile civile şi a redus puterea armatei. Iar Erdogan a anunţat că pregăteşte revizuirea Constituţiei moştenite de la un puci din 1980.