Potrivit unui nou raport al OCDE publicat săptămâna trecută, fluxurile migratoare din interiorul UE sunt din nou în creştere, după trei ani consecutivi de scădere datorată crizei. Cu toate acestea, perspectivele de angajare s-au redus pentru străini: aproximativ un imigrant din doi care este în şomaj se află în căutarea unui loc de muncă de mai mult de 12 luni.
Cazul Germaniei
“Germania nu este capabilă să-şi ţină imigranţii pe termen lung”, scrie Die Welt, preluat de Presseurop. Doar un grec din doi şi o treime dintre spaniolii sosiţi în Germania în 2011 au rămas în această ţară mai mult de un an. Dintre italieni, doar 40% s-au stabilit pe termen lung în Germania, precizează ziarul. Potrivit unui expert al OCDE, Germania ar trebui să primească mai bine imigranţii şi să actualizeze situaţia tuturor celor care sunt calificaţi, dar ale căror diplome nu corespund standardelor germane.
Cazul Austriei
La Viena, Der Standard este pe aceeaşi lungime de undă. “Austria ar putea să-şi folosească mai bine imigranţii”, scrie ziarul. O mai bună integrare pe piaţa forţei de muncă ar putea aduce statului 1,2 miliarde de euro, care ar trebui investiţi nu numai într-o formare mai bună a imigranţilor nou-sosiţi, dar, de asemenea, şi în cea a celor din a doua generaţie. Fiicele imigranţilor provenind din fosta Iugoslavie au de două ori mai multe riscuri de a fi în şomaj decât fetele de aceeaşi vârstă ale familiilor care trăiesc în Austria de mai multe generaţii.
Cazul Elveţiei
În schimb, Elveţia “profită de imigranţi”, notează Neue Züricher Zeitung. Alături de Luxemburg, este chiar ţara din OCDE care trage cel mai bun profit de pe urma lor, şi acest lucru din trei motive, explică ziarul: în primul rând, rata imigranţilor este ridicată în raport cu numărul de cetăţeni elveţieni; în al doilea rând, imigranţii care sosesc în Elveţia au vârsta potrivită pentru a fi apţi muncă; şi în al treilea rând, cei care sunt cel mai bine calificaţi găsesc adesea un loc de muncă.
Atitudine
În contextul discuţiilor din Marea Britanie şi Germania în special pe tema “valului” de imigranţi din România şi Bulgaria cu care aceste ţări ar urma să se confrunte după deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii celor două state, la 1 ianuarie 2014, europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European, a pledat, în sesiunea plenară de la Strasbourg, pentru un efort european de reducere a sărăciei în Uniunea Europeană şi a decalajelor dintre noile şi vechile state membre.
Vicepreşedintele PSD a criticat intentia unora dintre ţările vestice de a cauta modalitati pentru a-i discrimina, în continuare, pe români, sub pretextul că ”sunt săraci”.
“Eşecul proiectului reunificării europene”
"Înlocuirea vechii Cortine de Fier cu o Cortină a Sărăciei, care să-i ţină deoparte pe săracii din Sud şi Est, ar fi semnul cel mai puternic al eşecului proiectului de reunificare europeană. E mult mai productiv să reducem sărăcia, iar Europa, chiar şi în criză, are mijloacele necesare. Din păcate, discursul populist-xenofob, care aduce mai repede voturi decât efortul antisărăcie, va produce resentimente şi reacţii antieuropene cu consecinţe imprevizibile si greu de gestionat", a subliniat Corina Creţu.
Vicepreşedintele social-democrat şi-a exprimat îngrijorarea faţă de campaniile din unele state europene care trebuie să elimine, la 1 ianuarie 2014, restricţiile privindu-i pe români şi bulgari în toate ţările membre. “Sărăcia este cauza emigraţiei motivate economic şi va continua să fie câtă vreme decalajele istorice de dezvoltare între Est şi Vest se vor adânci”, a precizat Corina Creţu.