COSMOS - Eroii de pe Nava divină

China a făcut ieri o primire triumfală celor trei eroi astronauţi care s-au întors pe Terra la bordul modulului Shenzhou VII (Nava divină), după succesul primei ieşiri în spaţiu a unui chinez.

China a făcut ieri o primire triumfală celor trei eroi astronauţi care s-au întors pe Terra la bordul modulului Shenzhou VII (Nava divină), după succesul primei ieşiri în spaţiu a unui chinez.

Zhai Zhigang, Liu Boming şi Jing Haipeng au ajuns cu bine ieri, pe o câmpie din Mongolia Interioară, în nordul Chinei, fiind ajutaţi să iasă din modulul de întoarcere. Agenţia oficială de ştiri şi televiziunea publică au transmis imagini cu modulul al cărui zbor spre Pământ era încetinit de o paraşută colorată în roşu şi alb, apoi cu “eroii zilei”, care salutau zâmbitori, dar marcaţi de efort. Ei vor aştepta zece zile până să apară în public, deoarece vor fi supuşi unor teste medicale. Preşedintele ţării, Hu Jintao, a calificat acţiunea taikonauţilor (“oamenii spaţiului”, în limba chineză) drept “realizare majoră”, iar premierul Wen Jiabao a urmărit aterizarea la Centrul de Control Aerospaţial din Beijing şi a aplaudat când capsula
a atins solul.

SUCCES TOTAL
Racheta Marşul cel Lung II-F, ce a transportat modulul de întoarcere şi pe taikonauţi, a decolat joi de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, iar sâmbătă, Zhai Zhigang, un colonel de aviaţie în vârstă de 42 de ani, a intrat în istorie, realizând prima ieşire în spaţiu efectuată de un chinez. Plutind în cosmos, Zhai a agitat un drapel al Chinei, gest simbolic pentru intrarea acestei ţări în clubul exclusivist al “marilor naţiuni spaţiale”. Cu misiunea Shenzhou VII, China a devenit a treia ţară ce a realizat singură o ieşire în spaţiu, după Statele Unite şi fosta URSS. Preşedintele Hu Jintao a salutat acest “succes total” pentru “dezvoltarea programului chinez de zboruri cu echipaj uman”

SALT URIAŞ
Inspirându-se din celebra frază a astronautului american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, cotidianul Beijing Youth Daily estima ieri că este vorba “despre un pas mic pentru un om, dar un salt uriaş pentru ţară”. Pe internet, numeroşi chinezi şi-au exprimat mândria: “Cu steagul nostru plutind în cosmos, spaţiul face parte de acum înainte din marea noastră patrie chineză”. În cele 15 minute cât a durat ieşirea în spaţiu, Zhai, legat cu două cabluri de securitate, a recuperat un eşantion de lubrifiant solid ce fusese plasat pe navă înaintea decolării de joi. În timpul acestei acţiuni, s-a auzit o alarmă de incendiu, dar a fost o eroare.

AMBIŢII MARI
Acesta a fost al treilea zbor cu oameni la bord realizat de China şi va permite ţării ca, în viitor, să instaleze module orbitale, iar apoi prima staţie permanentă în spaţiu. Un prim chinez a fost trimis în spaţiu în 2003, urmat de alţi doi în 2005. Pentru regimul comunist, cucerirea cosmosului este un mijloc de a flata mândria naţională şi de a-şi întări legitimitatea.

MOMENT OPORTUN
Pentru mass-media oficială, “marea ştire” spaţială poate fi o diversiune oportună în momentul în care ţara este prinsă în scandalul laptelui, ce a întinat imaginea produselor “made in China” în lume. Misiunea Shenzhou VII a intervenit cu câteva zile înaintea Sărbătorii Naţionale de la 1 octombrie.

Agenţia spaţială americană NASA priveşte cu atenţie spre China, ce ţinteşte să ajungă pe Lună până în 2017.