Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grigore Scărlătoiu este directorul executiv al Comitetului pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord din Washington D.C., singurul analist politic de origine română din SUA specializat în Peninsula Coreeană și unul dintre cei mai influenți experți americani în acest domeniu. Este primul român care a studiat în Coreea de Sud și primul român care a obținut licența și un masterat în Coreea de Sud. În 1999, i-a fost decernat titlul de Cetățean de Onoare al orașului Seul. Este profesor la Institutul pentru Relații Internaționale al Departamentului de Stat al SUA, predând un curs intensiv despre Coreea de Sud, Coreea de Nord și Japonia diplomaților americani și altor funcționari guvernamentali implicați în spațiul Asia-Pacific. Scărlătoiu este profesor și la Hankuk University of Foreign Studies din Seul, Coreea de Sud, unde predă două cursuri intensive despre Coreea de Nord, în fiecare vară.
Românul care supraveghează de la Washington mișcările regimului de la Phenian consideră că, în pofida amenințărilor de o duritate fără precedent, aruncate cu violență de o parte și de alta a liniei de demarcație dintre cele două Corei, principalii actori din regiune preferă, deocamdată, să-și arate mușchii. Deși are vocația genocidului, regimul de la Phenian nu este sinucigaș și se teme să-și forțeze norocul. De cealaltă parte, SUA bat din picior mai tare ca niciodată, însă nu par încă hotărâte să trimită prima rachetă. Dacă o vor face, Casa Albă pornește un conflict în care vor pieri cel puțin un milion de sud-coreeni și peste 100.000 de americani.
Mike Pence, vicepreședintele american, a avertizat că „vremea răbdării strategice cu statul nord-coreean s-a încheiat”, iar SUA ar fi trimis deja trei portavioane în Peninsula Coreeană, într-o demonstrație de forță fără precedent. Concomitent, Phenianul amenință SUA cu un „atac nuclear” și promite teste balistice săptămânale. Suntem aproape de un conflict militar?
Nu suntem aproape de un conflict militar. Ne-am obișnuit cu retorica belicoasă și amenințările Phenianului de mai bine de șase decenii. Iar obiectivul trimiterii grupului naval „USS Carl Vinson” spre Peninsula Coreeană nu este inițierea unui conflict militar, ci descurajarea și prevenirea acestuia, printr-un spectacol de forță care reafirmă angajamentul american față de alianțele cu Republica Coreea (Coreea de Sud) și Japonia.
Conform unui articol publicat de „Defense News”, SUA au trimis în Peninsula Coreeană numai un singur portavion, „USS Carl Vinson”, și grupul naval aferent. Pe data de 15 aprilie, când Phenianul organiza demonstrații de masă pentru a marca a o sută cincea aniversare a nașterii lui Kim Ir-sen, bunicul actualului lider, grupul naval „USS Carl Vinson” traversa Strâmtoarea Sunda, calea de acces dintre insulele indoneziene Sumatra și Java, la aproximativ 5.600 de kilometri de Peninsula Coreeană.
În presa internațională au circulat zvonuri despre alte două portavioane care ar fi fost trimise spre Peninsula Coreeană, „USS Ronald Reagan” și „USS Nimitz”. Realitatea este că „USS Ronald Reagan” este în revizie până în luna mai, la baza navala Yokosuka, în Japonia, și ar avea nevoie de timp pentru a redeveni operațional. Portavionul „USS Nimitz” și grupul naval aferent execută exerciții navale în apropierea Californiei, la aproape 10.000 de kilometri de Peninsula Coreeană. În curând, portavionul „USS Nimitz” va fi trimis spre Pacificul de Vest pentru a prelua responsabilitățile portavionului „USS Vinson”, căruia îi vor fi probabil încredințate alte misiuni.
Așadar, nu este vorba despre începutul desfășurării unui scenariu escatologic. SUA au trimis un mesaj bine gândit și calibrat regimului de la Phenian: SUA continuă să fie o forță militară copleșitoare, pe deplin dedicate menținerii păcii în Peninsula Coreeană și în Asia de Nord-Est.
Cum a schimbat venirea lui Donald Trump la Casa Albă situația din regiune? Credeți că recentele lovituri „chirurgicale” din Siria ale armatei americane asupra aviației siriene se pot repeta în Coreea de Nord sub forma unor raiduri „preventive” ale Pentagonului contra unor instalații balistice nord-coreene?
În politica față de Coreea de Nord, marele adversar al SUA a fost propria predictibilitate. Din perspectiva regimului de la Phenian, administrația Trump ar putea fi mai imprevizibilă decât administrațiile precedente. Regimul lui Kim Jong-un este un regim criminal, care comite crime împotriva umanității pentru a se menține la putere. Însă regimul lui Kim Jong-un nu este sinucigaș. Dimpotrivă, supraviețuirea regimului este obiectivul său fundamental.
Loviturile „chirurgicale” sunt impracticabile în Coreea de Nord. De mai bine de șase decenii, întregul discurs care preamărește familia Kim și ideea de auto-determinare juche sunt bazate pe imaginea Coreei de Nord ca fortăreață inexpugnabilă, triumfătoare asupra „imperialismului american” O lovitură „chirurgicală” ar submina serios legitimitatea regimului Kim. Mai mult decât atât, planificatorii militari ai Coreei de Nord nu sunt echipați să anticipeze anvergura unei lovituri presupus „chirurgicală”. Orice acțiune militară împotriva Coreei de Nord va fi interpretată drept prima etapă a unei campanii de răsturnare a regimului Kim. Singurul răspuns posibil al Coreei de Nord este desfășurarea planului de reunificare a întregii Peninsule Coreene sub regimul Kim, deci al doilea Război Coreean.
Jumătate din populația Coreei de Sud, 25 din 50 de milioane, este concentrată în Seul și în orașele-satelit. Seulul și toate orașele-satelit sunt în bătaia a 10.000 de piese de artilerie nord-coreene și a 1.000 de rachete balistice. Aproximativ 80% din cei 1,2 milioane de militari ai Coreei de Nord sunt poziționați ofensiv, gata să se reverse peste linia de demarcație dintre cele două state. În jur de 400.000 de infanteriști și 100.000 de trupe speciale ar fi gata să invadeze Coreea de
Sud. Când sunt luate în considerare armele nucleare, chimice și bacteriologice ale Coreei de Nord, un scenariu apocaliptic nu este greu de anticipat. Pierderile de vieți omenești s-ar cifra la un milion de sud-coreeni și în jur de 100.000 de americani în primele câteva zile ale conflictului. Deznodământul unui conflict ar fi indiscutabil, în absența unei implicări a Chinei: prăbușirea regimului Kim și reunificarea Peninsulei Coreene. Însă, trupele sud-coreene și americane ar avea nevoie de cel puțin trei săptămâni pentu a respinge o invazie nord-coreeană și a stabili linia frontului la nord de Paralela 38, actuala linie de demarcație. Pierderile umane ar fi absolut inimaginabile.
Deci, încă o dată, regimul lui Kim Jong-un are vocația genocidului, nu a suicidului. Acest regim nu va declanșa un conflict militar pe care nu are cum să-l câștige. Însă, dacă este atacat „chirurgical”, va interpreta situația ca pe o amenințare ce periclitează propria supraviețuire și va declanșa al doilea Război Coreean, nesfiindu-se să utilizeze întreg armamentul pe care îl are în dotare, inclusiv armele de distrugere în masă și nucleare.
Beijingul a anulat în ianuarie, pentru prima dată, importurile sale de cărbune nord-coreean, într-o aparentă schimbare a atitudinii față de regimul de la Phenian. China, principalul susținător economic al Coreei de Nord, pare să dea astfel o lovitură serioasă președintelui Kim Jong-un. Sesizați o modificare a politicii Beijingului față de Coreea de Nord?
Citește pe Antena3.ro
Nu avem nicio indicație că poziția Beijingului față de Phenian s-a schimbat. China vrea stabilitate la frontiere și nu este interesată în primirea unui val masiv de refugiați nord-coreeni. China privește regimul Kim ca pe un regim greu de controlat, însă necesar pentru a menține stabilitatea la frontieră și, de asemenea, pentru a păstra jumătatea nordică a Peninsulei Coreene în sfera sa de influență. Așadar, regimul Kim continuă se prezinte utilitate strategică pentru China.
În ce stadiu se află programul nord-coreean de rachete balistice intercontinentale, prin intermediul căruia Phenianul ar putea detona un focos nuclear pe continentul nord-american?
Într-un stadiu avansat. Coreea de Nord a testat cu succes racheta „Musudan”, capabilă să lovească ținte în Guam. Insula Guam ar fi principala bază de operații militare americane în cazul izbucnirii unui conflict. Coreea de Nord a dezvoltat și o rachetă balistică lansată de pe submarine din clasa „Golf” (vechi model sovietic), foarte asemănătoare cu racheta chinezească „JL-1”. Racheta balistică „JL-1” a fost testată pentru prima dată în China, în anii 80, iar lansarea s-a produs de pe un submarin din clasa „Golf”.
Care este situația drepturilor omului în Coreea de Nord în momentul de față?
Situația este cruntă. O sută douăzeci de mii de prizonieri politici se află încă în lagăre. Membri a trei generații ale aceleiași familii continuă să fie pedepsiți pentru „crimele” unui membru al familiei. Sute de înalți funcționari guvernamentali au fost epurați, iar unii dintre ei executați cu mitraliera anti-aeriană ZPU-4 (patru țevi de mitralieră jumelate, foc automat, proiectile calibrul 14.5 mm). Trupurile sunt pur și simplu pulverizate. Nord-coreenii continuă să fie clasificați în funcție de gradul de loialitate față de regim, în virtutea unui sistem de clasificare socială numit „songbun”. Sistemul „songbun” este un fel de dosar de cadre multiplicat exponențial, până într-un punct în care frizează absurdul. Aceasta este, însă, realitatea regimului Kim.
Cine se află în spatele asasinării lui Kim Jong-nam, fratele vitreg, aflat în exil, al liderului nord-coreean, Kim Jong-un, și de ce a fost acesta executat?
Nu încape îndoială că în spatele asasinării lui Kim Jong-nam s-a aflat chiar Kim Jong-un. Nimeni altcineva nu ar fi putut da acest ordin în Coreea de Nord. Prin eliminarea fizică a fratelui vitreg, Kim Jong-un s-a asigurat că o altă succesiune dinastică nu va avea loc pentru mulți ani. Fratele și sora născuți de aceeași mamă (Kim Jong-chol și Kim Yo-jeong) sunt ținuți aproape de „comandantul suprem” și nu prezintă niciun pericol. Pe de altă parte, prin asasinarea fratelui vitreg, Kim Jong-un a trimis un mesaj dur oficialilor cărora le-ar putea trece prin minte să „dezerteze”, precum și fugarilor care critică regimul de peste hotare: „Dacă l-am putut elimina pe fratele meu vitreg, nimeni nu este în siguranță.”
