Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Revista germană Der Spiegel afirmă că tema este în discuţie la NATO. Alianţa răspunde: ”Nu comentăm presupuse scurgeri de informaţii”
Membrele est-europene ale Alianţei Nord Atlantice solicită NATO redirecţionarea sistemului de apărare antiaeriană, astfel încât să ofere protecţie şi faţă de o eventuală ameninţare a Rusiei, pe fondul temerilor din ce în ce mai mari că Moscova va interveni militar în Ucraina, relatează revista germană Der Spiegel, preluată de EurActiv. Potrivit publicaţiei germane, solicitarea a împărţit Alianţa între susţinătorii şi oponenţii unei redirecţionări către Rusia.
Oficialii NATO au în vedere remodelarea scutului antirachetă din Europa, astfel încât sistemul să protejeze continentul nu doar de posibile atacuri din direcţia Orientului Mijlociu, ci şi de eventualele ameninţări din partea Rusiei, arată sursa citată.
Revista germană precizează că solicitările pentru redirecţionarea sistemului, susţinut de SUA, vin mai ales din partea Poloniei, dar şi din partea altor state NATO precum Lituania, Estonia şi Letonia, ţări care se simt ameninţate de o eventuală intervenţie rusă în Ucraina.
Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, cele patru ţări le-au solicitat celorlalţi membri NATO să se pună de acord asupra unui limbaj în cadrul întâlnirii care să deschidă calea către un astfel de plan. Însă majoritatea statelor membre NATO, în special Germania, se împotrivesc acestei propuneri, avertizând că ar putea reprezenta o provocare inutilă la adresa Moscovei.
Reprezentanţii acestor ţări au arătat că de ani de zile NATO încearcă să convingă Rusia că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva ei.
Discuţiile pe această temă ar fi fost amânate până după summitul NATO de săptămâna viitoare din Ţara Galilor.
Totuşi, susţinătorii ideii au reuşit să pună în discuţie, înaintea summitului, subiectul măsurilor de siguranţă pentru Polonia şi statele baltice – creşterea numărului de zboruri de recunoaştere efectuate de NATO la graniţele lor estice – nu vor înceta automat după un an, aşa cum era plănuit iniţial, scriu sursele citate.
Cancelarul german Angela Merkel a cerut ca această acţiune militară să fie reaprobată de către toate statele membre NATO după un an. În cele din urmă, Berlinul a văzut că este singurul cu această poziţie şi a renunţat la idee, mai scrie Der Spiegel.
Întrebat de agenţia rusă de presă Interfax despre informaţiile apărute în publicaţia germană Der Spiegel, conform cărora reprezentanţi ai republicilor baltice şi Poloniei i-ar fi solicitat NATO să orienteze sistemul antirachetă în direcţia Rusiei, un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice a răspuns: “Nu comentăm presupuse scurgeri de informaţii”. Potrivit declaraţiilor sale, NATO a luat măsuri imediate pentru a “întări apărarea colectivă, în vederea acţiunilor agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei”. Liderii ţărilor NATO vor adopta la summit (la Wales, în 4-5 septembrie) un plan de acţiuni pentru reacţie operativă, pentru a aduce corective pe termen lung, în contextul noilor situaţii de securitate. Acest lucru ar putea include o înnoire a planurilor de apărare, exerciţii suplimentare şi desfăşurări corespunzătoare”, a explicat interlocutorul pentru Interfax.
Acesta a ţinut să amintească poziţia pe marginea sistemului de apărare antirachetă, poziţie adoptată de şefii de stat şi de guvern ai Alianţei, în timpul summitului de la Chicago, din 20 mai 2012: “Sistemul de apărare antirachetă al NATO din Europa nu va submina stabilitatea strategică. Apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina potenţialul strategic al Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO are drept scop apărarea în faţa ameninţărilor potenţiale ce provin din afara regiunii euro-atlantice”.
Toate măsurile analizate şi luate de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sunt unele de apărare şi corespund în totalitate obligaţiilor internaţionale ale organizaţiei, a declarat reprezentantul Alianţei la Bruxelles.
Citește pe Antena3.ro
