x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Deveselu în gâtul Moscovei. Constantin Răuţă, proiectant al sistemului antibalistic: "Scutul protejează Europa de şantajul rusesc"

Deveselu în gâtul Moscovei. Constantin Răuţă, proiectant al sistemului antibalistic: "Scutul protejează Europa de şantajul rusesc"

de Valentin Zaschievici    |    03 Ian 2012   •   21:00
Deveselu în gâtul Moscovei. Constantin Răuţă, proiectant al sistemului antibalistic: "Scutul protejează Europa de şantajul rusesc"

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fa­cut, la finele anului trecut, remarce us­turatoare si ofensatoare la adresa Romaniei, dar si a altor tari europene, pe tema scutului NATO de la De­ve­se­lu. Pe partenerii europeni ai SUA in NATO i-a numit "miei de sacrificare", iar despre romani a spus, ri­di­cu­lizan­du-i, ca le place sa-si inchipuie ca sunt administratori importanti ai in­ter­ceptorilor de rachete, insa nici ma­car comandantul roman al bazei n-are voie sa intre decat pana in hol. Rogozin (fost ambasador rus la NATO) sustinea ca implicarea ameri­ca­na in afacerile interne ale statelor eu­ropene le aduce acestora deservicii majore si atrage asupra lor ame­nintari. Ministerul roman de Externe a replicat la acel moment.

O alta replica, foarte consistenta, vine din partea binecunoscutului disident anticomunist Constantin Rauta, cetatean roman si american, care a lucrat la conceperea, pro­iec­ta­rea si realizarea scutului de aparare impotriva rachetelor balistice. El de­nunta adevaratul motiv al supararii Kremlinului: "Romania si tarile din jur (cu toti mieii de sacrificiu, dupa ironiile lui Rogozin) vor fi astfel bine protejate. Se pare ca acest lucru de­ranjeaza de fapt cel mai mult Rusia. Moscova nu va mai putea sa-si santajeze vecinii. In schimb, sistemul va diminua riscurile unei agresiuni cu rachete nucleare".

Constantin Rauta, inginer electronist la Directia de Informatii Ex­ter­ne, a "defectat" in SUA in 1973. El fu­sese trimis la Washington sa pre­ga­teasca din punct de vedere tehnic vizita lui Ceausescu la Casa Alba. A primit azil politic, iar, un an mai tar­ziu avea sa fie condamnat la moarte in contumacie, la Bucuresti. Re­gi­mul comunist a ratat doua tentati­ve de a-l asasina. Dupa ra­ma­ne­rea in SUA, timp de 24 de ani a lu­crat la centrul de cercetari al NASA Goddard Space Flight Center Gre­en­belt din Maryland, iar alti ze­ce ani a fost implicat in dezvoltarea sistemului de protectie antirachete balistice (sistemul SM-3).
Redam mai jos scrisoarea trimisa de omul de stiinta roman "Jurnalului Natio­nal", in care denunta ceea ce el nu­mes­te "ade­va­ra­tele motive ale iri­ta­rii Kremlinului fata de prezenta scutului antiracheta in Romania".

"In calitate de cetatean roman si american ma simt lezat de cele afirmate recent de vicepremierul Rusiei, Dimitri Rogozin, relatate de "Jurnalul National" in editia de internet din 12/26/2011. Incercarea d-lui Rogozin de a compara evolutia Rusiei si a Germa­ni­ei este nepotrivita. In opinia mea, evo­lutiile celor doua tari nu pot fi comparate.

Rusia e responsabila
Germania s-a transformat intr-o tara respectata, devenind acum un lider european si international, prin recunoasterea greselilor comise in trecut, prin compensarea victimelelor politicii national-socialiste si prin contributiile ei la mentinerea pacii si prosperitatii in Europa.

Rusia nici pana acum nu si-a cerut scuze pentru atrocitatile comise in timpul comunismului si nici nu si-a compensat victimele. Acestea sunt estimate la zeci de milioane in fosta Uniune Sovietica si la 140 de milioane in intreaga lume. Multe dintre victime au fost in tarile ocupate de URSS, tari in care guvernele comuniste au fost impuse sub amenintarea tancurilor armatei rosii. Nu a lipsit mult ca si eu sa ma numar printre victimele regimului comunist, cand Ceausescu a ordonat asasinarea mea in Statele Unite, deoarece am tradat regimul ilegitim si criminal.

Cum se poate bucura de respect Rusia, cand nu si-a cerut niciodata oficial scuze pentru uciderea miseleasca a mii de ofiteri polonezi; pentru modul barbar in care s-au comportat «ostasii sovietici eliberatori»; nu si-a cerut scuze pentru jafurile, violurile si talhariile comise in tarile ocupate din estul Europei sau pentru inabusirea in sange a revoltelor si dorintelor de libertate a oamenilor din Germania, Polonia, Ungaria si Cehoslovacia.

Decizia tarii mele adoptive, Sta­te­le Unite, de a pune la dispozitia NATO un sistem de aparare impotriva rachetelor balistice, este o decizie corecta care duce la cres­terea securitatii statelor euro­pe­ne. La fel de corecta a fost si decizia tarii mele natale, Romania, de a accepta amplasarea unor componente ale sistemului pe teritoriul sau, acesta fiind un sistem strict de aparare.

Pot sa afirm acest lucru, deoarece, cand discut despre scutul impotriva rachetelor balistice, stiu exact despre ce vorbesc. Am lucrat aproape zece ani (sub contract, pentru un Centru de Excelenta al Fortelor Navale Ame­ri­cane) la conceperea, proiec­ta­rea si realizarea sistemului SM3, cunoscut si sub numele de «scut de aparare impotriva rachetelor balistice». Insistentele Rusiei ca instalarea unui ase­me­nea sistem ar ameninta securita­tea si suveranitatea Rusiei sunt ab­sur­de si sunt ancorate in dorinta Ru­si­ei de a continua politica externa ba­zata pe amenintari. Fie ca e vorba de amenintari la sistarea livrarilor de ga­ze naturale sau amenintari reale, dar tacite, prin indreptarea rachetelor sale nucleare impotriva tarilor europene, Moscova urmareste permanent acelasi obiectiv: o politica de intimidare si amenintare cu forta.
Consider bizara cererea din trecut a Rusiei, de avea acces la «un buton rosu» cum l-au numit reprezentantii ei, prin care sa poata anula orice co­man­da de lansare a interceptarii unei rachete balistice prin sistemul instalat in Europa. La fel de bizara este si sugestia din discurs (in forma de ridi­cularizare) ca Romania sa aiba acces direct la centrul de control al interceptoarelor, probabil in speranta ca si agentii rusi din Romania sa aiba si ei acces. Ca membra NATO, Roma­nia are acces la controlul sistemului de aparare impotriva rachetelor ba­listice, atat cat este necesar.

Scopul: descurajarea
Afirmatia ca acceptand componente ale scutului antibalistic pe teritoriul ei romanii ar fi numai «miei de sacrificiu» nu are nici o baza etica sau logica. Ea confirma doar continuitatea politicii de agresivitate si diversiune a fostului stat sovietic, agresi­vitate care ar fi existat si fara instalarea acestui sistem.

Interceptoarele, care vor intra in functiune in Romania incepand din 2015, sunt din seria Bloc 1B, au senzori in doua benzi in infrarosu, instalate in ultima treapta (TDACS/ SDACS), care, practic, intercepteaza si distrug rachetele-tinta. Ele au o op­ti­ca si calculatoare avansate la bord, care sunt capabile sa urmareasca racheta balistica chiar daca aceasta incearca manevre de evitare a interceptarii. Este cea mai avansata varianta din Blocul I de interceptoare. In consecinta, Romania si tarile din jur (cu toti «mieii de sacrificiu», dupa ironiile lui Rogozin) vor fi astfel bine protejate. Se pare ca acest lucru deranjeaza de fapt cel mai mult Rusia. Moscova nu va mai putea sa-si santajeze vecinii. In schimb, sistemul va diminua riscurile unei agresiuni cu rachete nucleare.

In loc sa continue incercarile de blocare a instalarii scutului antibalis­tic, Rusia ar trebui sa renunte la po­li­­tica de amenintare a vecinilor, sa ceara oficial scuze pentru crimele barbare comise din 1917 pana in pre­zent, inclusiv in Romania si Basarabia. Moscova trebuie de asemenea sa dea inapoi bunurile furate din tarile vecine, inclusiv tezaurul Romaniei. Numai atunci Rusia se va putea astepta la o crestere a respectului in lume, asa cum se bucura acum Germania."
Constantin Rauta, Applied Scientist, College Park, Maryland, condamanat inca la moarte in tara natala

Declaratiile lui Rogozin in fata fortelor aerospatiale ruse
Washingtonul i-a convins pe europeni ca au nevoie de "implicarea constanta a Statelor Uni­te in afacerile lor in­ter­ne", rezultatele unei ase­menea relatii fiind mai mult decat defavorabile pentru europeni. Acestia au devenit "ostaticii si tintele unui eventual atac de razbunare", fara ca macar sa aiba acces la tehnologiile americane. Romanii pot sa creada ca sunt operatori importanti in interceptarea ra­che­te­lor, dar chiar si comandantul bazei, un militar roman, va avea dreptul sa in­tre doar in anticamera. Relatia cu Germania ramane si ea complicata, pentru ca ei (americanii – n.r.) inca se tem de ea. Germanii nu mai au batalioane in armata NATO, care de fapt nu exista, ci doar unitati de forte na­tio­nale pentru anumite operatiuni. Germanilor nu li s-a permis sa for­me­ze macar o brigada pentru o anumita operatiune. Ei inteleg... ca germa­nii se pot dezvolta oricand intr-o forta, care va consolida Europa in jurul sau.

×
Subiecte în articol: constantin răuţă scut antiracheta