Dialogul secret între SUA şi UE privind normele luptei antiteroriste

Scena avea loc la data de 8 februarie 2006, la Bruxelles, într-o sală a Consiliului European. John Bellinger, consilier juridic al Departamentului american de Stat, condus atunci de Condoleezza Rice, stătea la unul din capetele unei mese lungi. În faţa lui, consilierii juridici ai ministerelor de externe din cele douăzeci şi şapte de ţări ale Uniunii Europene. Pe agenda discuţiei: derapajele administraţiei Bush în lupta antiteroristă, tortura, centrele secrete de detenţie, închisoarea Guantanamo, pe scurt, tot ceea ce, în afară de Irak, afecta climatul transatlantic.

Consilierul american a vrut să apere poziţiile guvernului său, cel puţin, să le facă mai înţelese, scrie ziarul francez Le Monde, citat de Agerpres. 'Administraţia a făcut greşeli, a pledat el. Dar în timpul primului mandat Bush, luam decizii pe nepregătite, fără a avea timp să ne gândim la toate procedurile pentru prizonieri'.

Reuniunea era secretă, neoficială. Era prima de acest fel şi au fost paisprezece în total, la Bruxelles, Strasbourg şi New York, de-a lungul unei perioade de trei ani, până la sfârşitul lui 2008. Poziţiile nu s-au apropiat niciodată în totalitate. Exista o mare prăpastie între acea Americă, care concepea antiterorismul ca 'război', şi europeni, inclusiv britanicii, care respingeau conceptul. Dar, potrivit unui participant, 's-a degajat o toleranţă reciprocă mai mare, care nu era echivalentul adeziunii'.

Aşa a fost lansat 'dialogul Bellinger', departe de atenţia mass-media, în timp ce izbucnea scandalul zborurilor secrete ale CIA în Europa. Un proces care, deşi lansat în epoca Bush, capătă în prezent o importanţă deosebită, în momentul în care europenii şi administraţia Obama intenţionează să pregătească o platformă comună de 'principii' ale luptei antiteroriste, o premieră de la atentatele Al-Qaida din 2001.

Cum se pot armoniza lecturile divergente ale dreptului internaţional dacă, spre regretul europenilor, texte precum convenţiile de la Geneva privind tratamentul aplicat prizonierilor erau ignorate de administraţia Bush, care le considera neadaptate la paradigma sa de 'război global împotriva terorismului'?

Aşezat în faţa europenilor, John Bellinger s-a simţit mai întâi ca un 'martor la bară', povesteşte acesta. 'La început, era în defensivă', îşi aminteşte diplomatul austriac Ferdinand Trauttmansdorff, unul dintre artizanii-cheie ai procesului. 'Rapid, situaţia s-a schimbat, am stabilit multe contacte cu el.' Determinarea acestui bun jurist austriac, voinţa sa de a restabili punţi peste Atlantic şi bunele relaţii cu Bellinger contribuie la realizarea unui anumit succes.

'Dialogul Bellinger' i-a determinat pe europeni să-şi formuleze propria lor poziţie, omogenă. Ei au elaborat un document util pentru viitoarele discuţii cu echipa Obama. 'Le-am spus, povesteşte John Bellinger, de acord, dacă voi credeţi că ne înşelăm, ce reguli propuneţi faţă de o ameninţare teroristă din afară, care constituie pentru noi toţi o nouă provocare ?'

Aşa a fost elaborat, de către partea europeană, în septembrie 2006, un text intitulat 'Elementele', un termen neutru, care reflectă caracterul neoficial al discuţiilor, dar serveşte drept reper. Acest document, a cărui existenţă este dezvăluită de către Le Monde, expune în opt puncte principiile promovate de europeni. Invocând dreptul umanitar internaţional şi drepturile omului, el stabileşte cadrul în care UE doreşte să includă întreaga cooperare antiteroristă.

Documentul nu a fost asumat de către echipa Bush, care doar a luat notă de el. Oare echipa Barack Obama va face acest lucru?, se întreabă ziarul. Noul preşedinte nu a anulat decât parţial dispoziţiile de luptă antiteroristă moştenite de la predecesorul său. Nu a renunţat la tribunalele militare şi nici la detenţiile nelimitate fără procedură judiciară.

Documentul 'Elementele' va fi trimis în curând secretarului de stat american, Hillary Clinton. Europenii au o ambiţie: să contribuie, prin acest demers, la revizuirea politicii americane privind detenţiile, cerută de Obama, şi ale cărei rezultate trebuie să fie publicate la 22 iulie. Obiectivul principal este să se elaboreze o proclamaţie solemnă UE-SUA privind antiterorismul şi valorile comune, fără îndoială în 2010, în timpul preşedinţiei spaniole a UE.

Această dorinţă de a-i influenţa pe americani este explicită în 'declaraţia comună UE-SUA' publicată luni, 15 iunie, cu prilejul reuniunii miniştrilor europeni de externe de la Luxemburg. Textul lansează un apel la 'o viitoare cooperare antiteroristă bazată pe valori comune, dreptul internaţional şi respectarea statului de drept şi a drepturilor omului'. Europenii stabilesc o legătură între susţinerea închiderii închisorii Guantanamo (găzduirea de foşti deţinuţi) şi solicitarea lor ca politica americană antiteroristă să fie schimbată complet.

'Dialogul Bellinger', cel puţin informaţiile care "s-au scurs", a generat suspiciuni, în special în cadrul comisiei de anchetă a Parlamentului European care a publicat un raport în ianuarie 2007 despre zborurile CIA. Unii vorbesc de un compromis al europenilor cu administraţia Bush. Ei amintesc că statele europene au luat parte la latura sumbră a luptei antiteroriste americane, precum 'siturile negre' ale CIA sau 'extrădările extraordinare' de prizonieri în ţări în care erau torturaţi.

Guvernele europene preferau confidenţialitatea dialogului, deoarece se temeau, după cum afirmă John Bellinger, ca 'teribila nepopularitate' a administraţiei Bush să nu se răsfrângă asupra lor. De asemenea, trebuia găsit tonul potrivit în faţa americanilor, 'să nu pară că se dau lecţii', povesteşte un european, 'altfel, totul se putea întrerupe'.

John Bellinger căuta să neutralizeze criticile europene la adresa doctrinei Bush privind 'războiul', dar se servea de ea în luptele de influenţă care se dădeau în cadrul administraţiei. Împreună cu Condoleezza Rice, el căuta susţineri pentru a-l contracara pe vicepreşedintele Dick Cheney, deoarece erau preocupaţi de imaginea degradată a ţării şi de deteriorarea legăturilor cu aliaţii.

Când şi-a părăsit postul, la sfârşitul lui 2008, John Bellinger a lăsat o recomandare: să se continue dialogul cu europenii. Sfatul a fost urmat. (V.A.)