Diplomaţi americani şi ambasadorul ungar, la procesul din “cazul Miko”

Scrisoarea din 13 iunie, în care 21 de congresmeni americani îi cereau secretarului american de Stat, John Kerry, să pună presiune pe Guvernul român, cu scopul de a pune capăt “persecuţiilor” şi de a retroceda în totalitate bunurile confiscate după 1945 de statul comunist român de la biserici şi alte grupuri religioase, dar în acelaşi timp să urmărească cu atenţie evenimentele din jurul Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu-Gheorghe şi procesul în care sunt implicaţi membrii comisiei de retrocedare Marko Attila, Marosan Tamas şi Silviu Clim, a avut efectul scontat. La şedinţa de ieri de la ÎCCJ, în care se preconiza un verdict definitiv, şi-au făcut apariţia, pe lângă ambasadorul Ungariei la Bucureşti, doi reprezentanţi politici ai Ambasadei SUA în România. “În urma scrisorii adresate de congresmenii americani lui John Kerry, SUA au început să urmărească în mod public acest caz. L-au urmărit şi până acum, ne-am întâlnit periodic, păreau interesaţi, însă o poziţie publică ca până acum nu a existat. Un diplomat are lucruri importante de făcut pe parcursul unei zile, însă ei au aşteptat răbdători timp de patru ore până când cazul nostru a ajuns pe ordinea de zi”, notează Marko Attila pe blogul său personal.

Mărturie din sala de judecată

Preşedintele completului de judecată a avut anumite nelămuriri legate de acest. “Înainte să întocmiţi procesul verbal de retrocedare a imobilului, a trebuit să solicitaţi Ministerului Administraţiei Publice un document despre situaţia legală a imobilului. În acel document, ministerul susţine că retrocedarea nu este de competenţa acestei comisii, deoarece imobilul intră sub incidenţa unei alte legi. Aţi luat în considerare acest lucru?”, i-a întrebat judecătoarea pe inculpaţi. “Am luat în considerare decizia definitivă a instanţei. Înaintea întocmirii procesului verbal de retrocedare, Curtea de Apel Braşov a hotărât că retrocedarea imobilului este de competenţa comisiei noastre”, a replicat Marko Attila. Avocaţii inculpaţilor au depus mai multe cereri prin care solicită audierea mai multor martori. Următorul termen de judecată a fost programat pentru data de 10 octombrie. Dacă instanţa va da curs cererilor de audiere a mai multor martori, procesul s-ar putea prelungi, în caz contrar la următorul termen se va anunţa verdictul definitiv în acest caz.

Adresa Ministerului Justiţiei

Deputatul UDMR s-a referit şi la adresa înaintată de Ministerul de Justiţiei. “În condiţiile în care Primăria Sfântu-Gheorghe şi Ministerul de Justiţie susţin că nu au fost prejudiciate, atunci să ni se spună pe cine am prejudiciat. Dacă nu există un prejudiciat, nu există nici infracţiunea în sine. Adresa de la Ministerul Justiţiei a ajuns în dosar cu aproape un an în urmă, însă asta nu a interesat pe nimeni, deşi este un document esenţial”, a comentat Marko. Ministerul Justiţiei a fost introdus în cauză din oficiu de către Judecătoria Buzău, în calitate de parte responsabilă civilmente, în condiţiile în care acţiunea civilă nu a fost pusă în mişcare, neexistând constituire de parte civilă în procesul penal de către partea vătămată, Municipiul Sfântu Gheorghe, căruia instanţa i-a solicitat precizări exprese în acest sens. În cursul procesului penal, Ministerul Justiţiei a depus note scrise prin care a arătat că nu poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente. Cu toate acestea, în decizia de fond a Judecătoriei Buzău nu s-a dispus expres scoaterea din cauză a Ministerului Justiţiei, situaţie în care ministerul a formulat recurs împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Buzău, considerând că de vreme ce instanţa a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii, prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

Marko Attila speră să fie achitat, dar se teme de o directivă politică. “Dacă într-adevăr acest caz este manipulat politic, atunci în ciuda aparentelor bune intenţii, a compasiunii şi a zâmbetelor, ne vor încarcera cu seninătate. Nu aşteptăm o decizie bună, ci una corectă, iar aceasta poate veni doar de la o justiţie independentă, profesionistă şi impecabilă din punct de vedere moral. Asta trebuie să vadă Europa, dar şi cei care susţin acest sistem în această ţară”, a încheiat Marko Attila.

Istoricul cazului

Fostul subsecretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Marko Attila, a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru abuz în serviciu contra interesului public împreună cu Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier în cadrul Ministerului de Justiţie, membri ai comisiei de retrocedare a Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe. Instanţa a considerat că cei trei au retrocedat abuziv clădirea către Eparhia Reformată din Ardeal pe baza unor documente care nu erau valabile.  Deşi au fost achitaţi de Curtea de Apel Braşov în 2006, în luna iunie 2012, Judecătoria Buzău i-a condamnat pe fiecare la trei ani de închisoare (Marko şi Marosan cu executare, Clim cu suspendare) şi a obligat Eparhia reformată să plătească un prejudiciu creat statului de 1,13 milioane de lei. Inculpaţii au făcut recurs la decizia de la Buzău, acesta ar fi trebuit să fie judecat la Curtea de Apel Ploieşti. Funcţia de deputat a lui Marko Attila, dobândită la alegerile parlamentare din decembrie 2012, a propulsat cazul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citeste si:
Washingtonul este cu ochii pe retrocedările lăcaşurilor de cult din Transilvania

Verdict în dosarul Miko: Trei ani cu executare pentru membrii comisiei de retrocedare

20 de congressmani americani cer presiuni ale SUA asupra justiţiei din România