Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele american, Barack Obama, l-a nominalizat pe Chuck Hagel, un fost senator moderat republican, pentru postul de secretar al Apărării şi l-a propus pe John Brennan, consilierul său pe probleme de luptă împotriva terorismului, pentru funcţia de şef al CIA. Ambele propuneri sunt considerate controversate, fiind puse în discuţie viitoarele politici americane vizavi de principalul aliat al SUA din Orientul Mijlociu, Israelul, dar si principalul inamic, Iranul.
Hopul din Senat
Aceste nominalizări urmează să fie aprobate de Senat, unde aliaţii preşedintelui democrat nu dispun de majoritatea calificată necesară pentru a depăşi o obstrucţionare din partea republicanilor. Obama i-a îndemnat luni pe aleşii americani să-i confirme pe Hagel şi Brennan în posturile lor cât mai curând posibil.
Preşedintele Barack Obama spune că principalul criteriu pe baza căruia a luat deciziile de numire a fost cine va face cea mai bună treabă în a asigura securitatea SUA. El s-a declarat convins că atat Chuck Hagel, cât şi John Brennan se vor descurca extraordinar de bine în noile funcţii şi a cerut Senatului american să-i confirme cât de curând.
Probleme cu Israelul
Dacă va fi confirmat ca secretar al Apărării, Chuck Hagel va fi cel mai antagonist secretar al Apărării din istorie faţă de statul Israel, consideră oponenţii acestei nominalizări. Nu numai că a spus că ar trebui să fie negociate direct cu Iranul sancţiuni care nu vor funcţiona; că Israelul ar trebui să negocieze cu Hamas, organizaţie teroristă care aruncă mii de rachete spre Israel. El a fost şi unul dintre cei 12 senatori care au refuzat să semneze o scrisoare către UE privind desemnarea mişcării proiraniene Hezbollah drept o organizaţie teroristă. Hagel a rupt demult legăturile cu Partidul Republican. “Aceasta este o nominalizare ca o confruntare din partea preşedintelui pentru toţi cei care susţinem Israelul”, a declarat Lindsey Graham, senator republican.
În locul lui Panetta
Chuck Hagel, în vârstă de 66 de ani, urmează să-l înlocuiască în funcţia de secretar al Apărării pe Leon Panetta, care iese la pensie. Fostul senator republican s-ar putea lovi însă atât de opoziţia unor democraţi, cât şi a unor republicani. Principalele critici la adresa lui sunt poziţiile exprimate în legătură cu Israelul, dar şi comentarii la adresa unui fost ambasador american în Luxemburg la a cărui numire Hagel s-a opus în urmă cu 14 ani pentru că ambasadorul era homosexual. Republicanii îl acuză pe Chuck Hagel pentru că acum câţiva ani a spus că lobby-ul evreiesc i-a intimidat pe congresmenii americani, o afirmaţie pe care unii o văd ca fiind anti-Israel. “Nu există lobby evreiesc, ci lobby pro-Israel”, spune senatorul republican Lindsey Graham, care a declarat la CNN că Hagel este o alegere controversată care-i face pe republicani să se opună.
Casa Albă se apără
Casa Albă consideră că poziţia lui Hagel faţă de Israel este prezentată în mod eronat. Oficiali ai Administraţiei Obama dau ca exemplu voturi ale fostului senator în favoarea acordării de sprijin către Israel şi susţinerea exprimată pentru sancţiuni multialterale asupra Iranului.
Dar preşedintele Parlamentului israelian, Reuven Rivlin, a criticat marţi nominalizarea lui de către Obama. “Nominalizarea lui Hagel nu afectează doar Israelul, ci întregul echilibru strategic mondial. Teoria 'splendidei izolări' apărată de Hagel modifică strategia americană în lume”, spune Rivlin, cu referire la reticenţa lui Hagel în materie de intervenţii militare americane. “Această concepţie trebuie să suscite îngrijorarea Israelului, dar nu trebuie să îl facă să se teamă”, a adăugat Rivlin, care este membru al Partidului Likud, al premierului Benjamin Netanyahu. Şi şi-a argumentat afirmaţia:”O persoană nu poate determina de una singură politica unei ţări, această nominalizare nu constituie un pericol pentru relaţiile strategice dintre Israel şi Statele Unite”.
“Chuck reprezintă tradiţia de colaborare politică de care avem nevoie mai mult în Washington. Modul independent în care acţioneză şi angajamentul său pentru consens i-au câştigat respectul liderilor militari şi din domeniul securităţii naţionale, atât republicani, cât şi democraţi, printre ei fiind şi eu. În Senat i-am admirat curajul şi felul de a gândi, faptul că spunea ceea ce credea, chiar dacă opiniile sale nu erau populare, ci împotriva curentului. Acesta este spiritul pe care-l vreau în echipa mea care se ocupă de securitate naţională. Recunoaşterea faptului că atunci când vine vorba să ne apărăm ţara nu suntem democraţi sau republicani, ci americani", a declarat Barack Obama.
De tristă amintire
În ceea ce-l priveşte pe John Brennan, propus la şefia CIA, acesta a fost criticat pentru legăturile sale cu tehnicile dure de interogare folosite în timpul Administraţiei preşedintelui George W. Bush. Brennan ar urma să-l înlocuiască pe David Petraeus care a demisionat în noiembrie de la conducerea CIA după ce a recunoscut că a avut o relaţie extraconjugală. De atunci, şefia interimară a instituţiei a fost asigurată de Michael Morell, anterior director adjunct al CIA.
Ce comentează presa
“Preşedintele Barack Obama reuneşte o echipă de securitate care va face trecerea către o perioadă de reducere a efectivelor americane în străinătate şi de soluţionare a conflictelor prin sancţiuni, operaţiuni ale forţelor speciale şi atacuri efectuate de avioane fără pilot”, comentează cotidianul american Washington Post, care adaugă că desemnarea lui Hagel şi Brennan sugerează o schimbare de direcţie la Pentagon şi, respectiv, CIA. În opinia lui Obama, citată de belgienii de la Le Soir, republicanul Chuck Hagel, veteran decorat al războiului din Vietnam, este "liderul pe care îl merită soldaţii" şi "primul secretar al Apărării provenit din rândul militarilor". În ceea ce îl priveşte pe John Brennan, colaborator apropiat la Casa Albă în ultimii patru ani şi desemnat pentru conducerea CIA, Obama i-a lăudat "combinaţia de forţă şi inteligenţă".
Pentru ziariştii de la Le Monde, nominalizarea lui Hagel, conservator atipic, era aşteptată, dat fiind că el reprezintă simbolul cooperării dincolo de barierele partizane. Însă, după cum relevă britanicii de la The Guardian, membrii Congresului din ambele partide dezaprobă cele două numiri, în pofida apelului preşedintelui la o validare rapidă, în interesul securităţii naţionale.
