Drumul spre democrație a unei foste republici sovietice. Președintele vrea să-și restrângă atribuțiile

Tokaev a fost ales președinte în 2019 și vrea să facă reforme constituționale, în încercarea de democratizare a țării, care să transforme Kazahstanul într-o republică prezidențială, în care președintele să aibă mai puține drepturi iar parlamentul o putere mai mare de decizie.

El a ajuns la conducere cu sprijinul predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, care a demisionat după ce a condus statul timp de circa 30 de ani. Însă prerogativele extinse ale președintelui s-au menținut. Renunțarea la putere a acestuia a venit în urma unei revolte populare iar rudele sale au fost înlocuite din funcțiile deținute în guvern și în companiile de stat. 

Acum Tokaev a cerut Parlamentului să abroge unele acte normative prin care Nazarbaev să-și consolideze puterea. El vrea și modificarea sistemului electoral și reînființarea Curții Constituționale. 

Totodată, vrea restabilirea a trei provincii, distanțarea partidului aflat la putere de executiv, reducerea numărului deputaților numiți de președinte, precum și înființarea mai multor partide politice. 

Nursultan Nazarbaev a fost primul președinte al țării după dizolvarea URSS. Președintele țării are drept de veto și este comandant suprem al forțelor armate. Parlamentul este bicameral.

Kazahstanul este bogat în resurse naturale, fiind a treia din lume la rezervele de uraniu. Totodată, deține petrol, gaze naturale, zinc, mangan, cupru, fier, aur. Este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală.