Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Dincolo a fost mai scump”: în Afganistan a costat 1,4 milioane, în Libia a fost 1,7 milioane
Preşedintele francez Francois Hollande a angajat Franţa într-un război în Mali în care sunt în joc obiective strategice importante pentru Franţa şi Europa şi care beneficiază de sprijinul diplomatic - nu militar - al ONU, SUA, UE şi Rusia, dar care pare imposibil de câştigat pe calea armelor, comentează presa internaţională.
Din Le Monde aflăm că în Mali forţele franceze au avut o surpriză şi că,"potrivit unor surse de la Palatul Elysée, grupările islamiste sunt bine înarmate, bine instruite şi dispun de aparatură modernă şi sofisticată". Două ziare britanice, The Guardian şi The Independent, subliniază că "Marea Britanie a venit în ajutorul Franţei, trimiţând avioane care să o sprijine în faţa rebelilor din Mali".
Preşedintele Hollande s-a văzut obligat să intervină militar, vineri, în faţa riscului ca grupările jihadiste să se apropie periculos de Mopti, oraşul care le-ar fi deschis porţile spre capitala Bamako, unde locuieşte o importantă comunitate franceză. Această regiune este, din aprilie 2012, un adevărat sanctuar pentru grupările islamiste. “Mali face faţă unei agresiuni a elementelor teroriste venind dinspre Nord, iar lumea întreagă cunoaşte brutalitatea şi fanatismul acesteia”, a declarat preşedintele francez.
Franţa îşi sporeşte efortul militar, dispozitivul urmând să treacă de la 550, la 2.500 de militari. Mai multe aparate de tip Rafale au fost desfăşurate în zonă începând de duminică, pentru a asigura misiunile de atac la sol , alături de cele de tip Mirage 2000 deja poziţionate în Africa.
Această desfăşurare de forţe ridică, inevitabil, problema costurilor, comentează BFM Business. Pentru 2013, bugetul prevăzut pentru operaţiunile militare externe, Opex, este de 630 de milioane de euro, în scădere faţă de anii precedenţi.
În Afganistan, prezenţa militară franceză a necesitat 1,4 milioane de euro pe zi. În Libia, operaţiunea Harmattan, care a implicat trimiterea unui grup aeronaval de la Toulon în largul coastelor libiene timp de 7 luni s-a ridicat la 1,7 milioane pe zi.
“Care va fi costul intervenţiei din Mali?”, se întreabă BFM Business. Dacă e să fie luată în calcul intervenţia libiană prezentată într-un raport parlamentar, în octombrie 2012, acolo utilizarea muniţiilor a costat 400.000 de euro pe zi. O rachetă de tip AASM lansată dintr-un aparat Rafale asupra unui obiectiv la sol a costat, de exemplu, 4.000 de euro, relatează BFM Business.
Costurile întreţinerii materialelor şi avioanelor a fost estimat la 570.000 de euro. Consumul de carburanţi a ajuns la 200.000 de euro, iar plata zilnică a militarilor angajaţi în operaţiune, la 270.000 de euro. Ora de zbor a unui Rafale era estimată la 27.000 de euro în 2010. Costul pe oră al unui Mirage 2000 este de 11.700 de euro. Elicopterele Gazelle utilizate şi ele, costă 2.600 pe oră. În final, potrivit unui expert bugetar consultat de BFM Business, intervenţia franceză ar trebui să coste 400.000 de euro pe zi. Cu condiţia să nu se lungească prea mult.
Comandantul suprem al armatei franceze, Francois Hollande a decis să recurgă la aviaţie pentru a impune legea grupurilor jihadiste. Preşedintele s-a lăudat deja cu primele succese militare, anunţând că “a fost frânat avansul teroriştilor şi au fost provocate pierderi semnificative inamicilor”. Totuşi cucerirea părţii de nord a Mali, aflată în mâinile islamiştilor radicali, este practic imposibilă doar prin bombardamente aeriene. De unde şi riscurile incendiare ale intervenţiei franceze, lipsită de un obiectiv strategic clar şi de un sfârşit previzibil. Şi care, pe deasupra, agravează toate celelalte ameninţări care planează deja asupra intereselor Franţei în Niger, un stat de frontieră, unde micile grupuri islamiste, instalate în nordul statului Mali, pot face incursiuni cu destulă uşurinţă.
Prin intervenţia militară în Mali, Franţa înfruntă un mozaic de organizaţii teroriste precumAl-Qaeda din Maghrebul Islamic (AQMI), Mişcarea pentru unicitate si jihad în Africa de Vest (Mujao) sau Ansar Dine (Apărătorii islamului). Multe din aceste facţiuni îşi dispută controlul asupra statului islamic fantomă Azawad. După războiul din Libia, o parte din uriaşul arsenal acumulat de colonelul Kadhafi a trecut în mâinile unor facţiuni ale acestor grupări, spre surprinderea militarilor francezi care totuşi nu puteau să ignore acest important risc. Răspunsul unanim al rebelilor a fost: “Noi nu avem avioane, iar Franţa este o mare putere militară. Dar noi avem credinţă în Allah. Iar această credinţă este de neînvins”, comentează ziarul spaniol ABC.
Altfel spus, Franţa a intrat într-un război de gherilă împotriva unor grupări islamiste radicale care nu par să ţină seama de bombardamentele strategice tradiţionale. Iar experienţa istorică a Afganistanului nu invită la optimism. Aceleaşi grupări au reamintit francezilor că de-acum încolo vor fi ameninţaţi în toate ţările arabe.
