IRAN ● Iluzia schimbării, înecată de liderul de la Teheran
Primul tur al scrutinului legislativ din Iran a confirmat, potrivit aşteptărilor, controlul conservatorilor asupra Majli-sului (Parlamentul iranian).
Primul tur al scrutinului legislativ din Iran a confirmat, potrivit aşteptărilor, controlul conservatorilor asupra Majli-sului (Parlamentul iranian).
IRAN ● Iluzia schimbării, înecată de liderul de la Teheran
Primul tur al scrutinului legislativ din Iran a confirmat, potrivit aşteptărilor, controlul conservatorilor asupra Majli-sului (Parlamentul iranian).
Potrivit unor rezultate date ieri publicităţii, în urma alegerilor legislative din 14 martie din Iran aliaţii preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad au fost net câştigători, iar conservatorii şi-au menţinut dominaţia de care se bucură în forul legislativ din 2004. Rezultatele definitive vor fi făcute publice înainte de Anul Nou iranian, la 20 martie.
CRITICI EUROPENE. Uniunea Europeană a criticat ieri în termeni duri legislativele iraniene, afirmând că acestea nu au fost "nici libere, nici corecte". Într-un comunicat dat publicităţii la Bruxelles, de preşedinţia slovenă a Uniunii, se arată că statele membre ale UE sunt profund preocupate că votul din Iran nu s-a desfăşurat conform standardelor internaţionale. Uniunea Europeană şi-a exprimat ieri regretul faţă de ceea ce se întâmplă la ora actuală la Teheran.
Bruxelles-ul este nemulţumit că cel puţin o treime din potenţialii candidaţi au fost respinşi de comisia electorală şi nu au putut participa la scrutinul în urma căruia au fost aleşi 290 de deputaţi în Parlament. Responsabilii de la Bruxelles fac referire la faptul că, în preziua scurtinului din 14 martie, Consiliul Gardienilor Constituţiei (organism dominat de conservatori – n.r.) a exclus din cursa electorală cel puţin două mii de potenţiali candidaţi reformişti, oponenţi ai preşedintelui Ahmadinejad. Metoda îndepărtării lor din cursă este o modă la Teheran, după venirea la putere a lui Ahmadinejad. Ea a fost folosită şi în 2004 şi a contribuit în mare parte la revenirea majorităţii deputaţilor conservatori.
VORBE GRELE. Un tablou similar, într-o oarecare măsură, cu alegerile prezidenţiale din Rusia anului 2008. Cei aproximativ 44 de milioane de alegători cu drept de vot nu au avut practic din ce alege. "Trăsăturile celui mai bun candidat sunt să fie credincios, de încredere, să creadă în justiţia socială şi în aplicarea justiţiei în ţară", a spus Ahmadinejad săptămâna trecută într-o încercare hilară de a atrage la urne cât mai mulţi alegători cu drept de vot. "Iranienii vor lua parte la alegeri într-un mod mai glorios decât în trecut şi vor dejuca toate comploturile puterilor tiranice care vizează să submineze sistemul islamic", a declarat, pe un ton la fel de încurajator ca şeful statului, ghidul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei. o sĂptĂmĂnĂ de "pregĂtiri". Campania electorală, care a durat fix o săptămână, a fost mai mult inexistentă, de vreme ce candidaţii nu au avut voie să folosească afişe sau să dezbată, pe micile ecrane, chestiuni fierbinţi ale iranienilor de rând.
Regimul Ahmadinejad a interzis libertatea de orice formă. Inflaţia a fost principala preocupare a iranienilor, în timp ce subiecte precum politica privind criza generată de programul nuclear iranian au fost trecute sub tăcere în campania electorală. În realitate, susţin unii analişti, oamenii au avut de ales între diverşi susţinători ai politicilor care convin preşedintelui iranian. Iar toată energia lui Ahmadinejad, care "a stăvilit vântul schimbării" dorit de Opoziţie, s-a epuizat pe atacuri la adresa "inamicilor din Occident" – Statele Unite şi, respectiv, Europa, în principal legat de programul nuclear al Iranului.
Primul tur al scrutinului legislativ din Iran a confirmat, potrivit aşteptărilor, controlul conservatorilor asupra Majli-sului (Parlamentul iranian).
Potrivit unor rezultate date ieri publicităţii, în urma alegerilor legislative din 14 martie din Iran aliaţii preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad au fost net câştigători, iar conservatorii şi-au menţinut dominaţia de care se bucură în forul legislativ din 2004. Rezultatele definitive vor fi făcute publice înainte de Anul Nou iranian, la 20 martie.
CRITICI EUROPENE. Uniunea Europeană a criticat ieri în termeni duri legislativele iraniene, afirmând că acestea nu au fost "nici libere, nici corecte". Într-un comunicat dat publicităţii la Bruxelles, de preşedinţia slovenă a Uniunii, se arată că statele membre ale UE sunt profund preocupate că votul din Iran nu s-a desfăşurat conform standardelor internaţionale. Uniunea Europeană şi-a exprimat ieri regretul faţă de ceea ce se întâmplă la ora actuală la Teheran.
Bruxelles-ul este nemulţumit că cel puţin o treime din potenţialii candidaţi au fost respinşi de comisia electorală şi nu au putut participa la scrutinul în urma căruia au fost aleşi 290 de deputaţi în Parlament. Responsabilii de la Bruxelles fac referire la faptul că, în preziua scurtinului din 14 martie, Consiliul Gardienilor Constituţiei (organism dominat de conservatori – n.r.) a exclus din cursa electorală cel puţin două mii de potenţiali candidaţi reformişti, oponenţi ai preşedintelui Ahmadinejad. Metoda îndepărtării lor din cursă este o modă la Teheran, după venirea la putere a lui Ahmadinejad. Ea a fost folosită şi în 2004 şi a contribuit în mare parte la revenirea majorităţii deputaţilor conservatori.
VORBE GRELE. Un tablou similar, într-o oarecare măsură, cu alegerile prezidenţiale din Rusia anului 2008. Cei aproximativ 44 de milioane de alegători cu drept de vot nu au avut practic din ce alege. "Trăsăturile celui mai bun candidat sunt să fie credincios, de încredere, să creadă în justiţia socială şi în aplicarea justiţiei în ţară", a spus Ahmadinejad săptămâna trecută într-o încercare hilară de a atrage la urne cât mai mulţi alegători cu drept de vot. "Iranienii vor lua parte la alegeri într-un mod mai glorios decât în trecut şi vor dejuca toate comploturile puterilor tiranice care vizează să submineze sistemul islamic", a declarat, pe un ton la fel de încurajator ca şeful statului, ghidul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei. o sĂptĂmĂnĂ de "pregĂtiri". Campania electorală, care a durat fix o săptămână, a fost mai mult inexistentă, de vreme ce candidaţii nu au avut voie să folosească afişe sau să dezbată, pe micile ecrane, chestiuni fierbinţi ale iranienilor de rând.
Regimul Ahmadinejad a interzis libertatea de orice formă. Inflaţia a fost principala preocupare a iranienilor, în timp ce subiecte precum politica privind criza generată de programul nuclear iranian au fost trecute sub tăcere în campania electorală. În realitate, susţin unii analişti, oamenii au avut de ales între diverşi susţinători ai politicilor care convin preşedintelui iranian. Iar toată energia lui Ahmadinejad, care "a stăvilit vântul schimbării" dorit de Opoziţie, s-a epuizat pe atacuri la adresa "inamicilor din Occident" – Statele Unite şi, respectiv, Europa, în principal legat de programul nuclear al Iranului.
Citește pe Antena3.ro