x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Dușmanul din interior? Biserica Ortodoxă ucraineană afiliată Moscovei, sub lupa Kievului

Dușmanul din interior? Biserica Ortodoxă ucraineană afiliată Moscovei, sub lupa Kievului

de Şerban Mihăilă    |    26 Apr 2023   •   07:00
Dușmanul din interior? Biserica Ortodoxă ucraineană afiliată Moscovei, sub lupa Kievului

Încă din noiembrie, anul trecut, autoritățile de la Kiev investighează Biserica Ortodoxă ucraineană afiliată la Moscova – cea mai mare biserică din Ucraina -, susținând că este o armă a Kremlinului, care, sub acoperirea învățăturilor religioase, răspândește propaganda rusă. Unii dintre liderii bisericii au fost percheziționați, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în cazul unor mânăstiri importante, iar mai mulți preoți de rang înalt au fost acuzați de trădare și incitare la ură religioasă.

Părintele Mikola Danilevich, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe ucrainene afiliate Moscovei, a răspuns la telefon, înainte de a închide rapid. „Ți-am spus să mă suni pe o linie criptată!”, a mai apucat el să-i transmită corespondentei publicației „The Guardian”.  

Danilevich, la fel ca și colegii săi clerici de rang înalt, se află într-o stare de paranoia și panică: biserica lor, cea mai mare din Ucraina, este amenințată.

„Nu suntem mai sfinți decât tine, recunoaștem că există unele chestiuni nerezolvate din partea noastră, dar ne pronunțăm pentru responsabilitatea individuală, nu pentru cea colectivă.”, a afirmat Danilevich, citat de ziarul britanic, care a realizat un articol despre încercările disperate ale bisericii patronate de Patriarhia Moscovei - și infiltrată de spioni ruși - de a supraviețui neîncrederii cu care este privită de către conducerea de la Kiev

Cu tunurile pe biserică

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declara în decembrie, anul trecut, că orice organizație religioasă care va acționa în favoarea Rusiei va fi interzisă. El preciza că măsura este menită să împiedice Kremlinul să slăbească Ucraina din interior.

Bisericii afiliate la Moscova i s-a transmis să-și părăsească cartierul general, după ce i-a expirat contractul de închiriere la mânăstirea Pechersk Lavra, din Kiev, cel mai important lăcaș al ortodoxiei orientale.

În mânăstirea Lavra, înconjurată de ziduri și situată pe malul râului, chiar în centrul Kievului, se află câteva biserici cu cupole aurii, conectate între ele prin străzi sinuoase și pietruite. De la notificarea de evacuare, preoți, călugări și seminariști îmbrăcați în tradiționalele veșminte ortodoxe, negre și lungi, au fost văzuți încărcând în camioane icoane și obiecte de mobilier.

Ancheta statului ucrainean asupra bisericii - declanșată de un videoclip nedatat, în care se vedeau congregații de la Lavra rugându-se pentru „Mama Rusia”, - a scufundat și mai mult reputația acesteia, aflată deja în picaj. 

În Ucraina, pe timp de război, într-un moment în care cel puțin 100 de soldați sunt zilnic răniți sau uciși pe linia frontului, colaborarea cu Rusia este considerată păcatul suprem.

Apărare șubredă

Biserica afiliată Moscovei respinge însă acuzațiile. Aceasta afirmă că ar fi rupt legăturile cu rușii după invazia din 2022 și neagă cu vehemență că ar fi influențată, controlată sau finanțată de către Rusia.

În schimb, insistă că, chiar și înainte de februarie 2022, singura sa legătură ar fi fost recunoașterea spirituală a Patriarhului Moscovei și, implicit, a bisericii-mamă din Rusia, dar că s-ar fi administrat singură și nu ar fi primit niciun ban din capitala rusă.

Într-un interviu, mitropolitul Clement, șeful Departamentului de Informare al bisericii afiliate Moscovei, a afirmat că ancheta autorităților de la Kiev este un complot menit să creeze dezbinare între ucraineni, pus la punct de către agenții ruși din administrația prezidențială a Ucrainei.

Mitropolitul Clement a mai susținut că pelicula filmată la Lavra a fost falsificată, iar cântecul prezentat a fost adăugat pe fundal. „Ați văzut pe cineva cântând în videoclip?”, s-a  întrebat Clement. „Noi am ajutat, ajutăm și vom continua să ajutăm țara pe timp de război și sunt mulți credincioși ortodocși ucraineni care luptă în armată!”, a adăugat el.

Cu toate acestea, există multe exemple de preoți de rang înalt din biserica sa, care propagau mesajele Kremlinului înainte de invazia din 2022. În interviuri televizate, aceștia declarau că Crimeea aparține Rusiei sau că războiul din Donbas este unul civil și refuzau să-i critice pe ruși sau pe Vladimir Putin. Rusia a ocupat Crimeea și a provocat un conflict armat prorusesc în Donbas, în 2014.

Raidurile efectuate de serviciile de securitate ucrainene la biserică, începând din luna noiembrie, au scos la iveală narațiuni de propagandă și steaguri proruse, și chiar pașapoarte rusești.

Serviciile de securitate ucrainene au publicat, de asemenea, conversații interceptate telefonic, în care se presupune că apare cel de-al doilea preot ca rang al bisericii, mitropolitul Pavlo. El sărbătorește ocuparea Hersonului de către armata lui Putin și discută despre teoria conspirației rusești, potrivit căreia Rusia ar viza „biolaboratoarele americane” din Ucraina.

În concluzie, întrebarea nu este dacă există membri ai bisericii afiliate Moscovei care au avut ori încă mai au convingeri proruse - sau care s-ar putea afla chiar pe statul de plată al Kremlinului – ci, mai degrabă, cât de răspândită este această tendință și dacă justifică represiunea autorităților de la Kiev.

Agenți FSB, între episcopi?

Biroul ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat deja îngrijorarea față de faptul că acțiunile guvernului ucrainean împotriva bisericii ar putea fi discriminatorii.

„FSB, serviciul secret al statului rus, încearcă să acționeze nu prin intermediul organizației, ci prin intermediul anumitor membri activi ai organizației.”, susține Serghei Chapnin, cercetător principal la Departamentul de studii ortodoxe al Universității Fordham din New York. „Însă, din nou, aici nu este vorba despre întreaga biserică!”, precizează Chapnin, citat de „The Guardian”. 

Potrivit cercetătorului, cei mai mulți dintre cei cu simpatii proruse pot fi printre ocupanții nivelurilor superioare ale bisericii. El a descris apoi cum au existat încercări de a unifica biserica ortodoxă care nu se afla sub influența Patriarhiei Rusiei și biserica afiliată Moscovei, începând cu anii 1990, dar „agenții ruși” au lucrat pentru „a bloca dialogul”.

Cyril Hovorun, un teolog care a fost membru de rang înalt al bisericii afiliate la Moscova și, ulterior, și-a schimbat apartenența, compară problema infiltrării proruse în biserică cu scandalul de pedofilie din Biserica Romano-Catolică. Conducerea știe exact cine este colaborator al Rusiei, dar închide ochii, sau chiar îl apără pe episcopul în cauză, pentru a proteja biserica, spune el.

„Unii dintre acești episcopi sunt ca niște agenți FSB. Unii dintre ei nu sunt, dar fac totuși parte din aceeași «corporație». Ei mint pentru a se proteja, nu pe ei personal, ci corporația!”, afirmă Hovorun.

„Kremlinul și-a dat seama destul de devreme că, pentru a controla biserica, este suficient să-i controleze pe episcopii ei. De aceea, Kremlinul a investit mult în cumpărarea loialității episcopilor ucraineni. Și, prin urmare, există, cred, o simpatie disproporționată față de cauza rusă în rândul episcopilor, iar mulți oameni, aflați la nivel de bază, sunt foarte nemulțumiți de ceea ce spun și fac episcopii.”, mai precizează el. 

Hovorun descrie modul în care clericii aflați la baza sistemului sunt atât de deconectați de conducere, încât, în urmă cu două luni, se întrebau în spațiul public dacă biserica este acum cu adevărat independentă sau „doar se preface că este”.

Șeful bisericii afiliate Moscovei, Mitropolitul Onufrie, insistă că a tăiat legăturile cu Rusia și a folosit pentru prima dată, în februarie, termenul „agresiune rusă”. Mai mult, tot anul trecut, în luna mai, preoții de rang înalt s-au întâlnit și au eliminat toate referințele la Biserica Ortodoxă rusă din documentele fondatoare ale bisericii din Ucraina. 

Deși au eliminat referințele explicite la relația lor cu Patriarhia de la Moscova, ei au introdus unele implicite, care par să lase ușa deschisă unor viitoare interpretări, susține Hovorun. „Din această cauză, societatea ucraineană nu are încredere în ei.”, adaugă el.

O mare parte a problemei constă în ideea apartenenței Ucrainei la lumea rusă, care este adânc înrădăcinată în educația lor religioasă, afirmă teologul. 

Onufrie are o idee romanțată despre Rusia și „crede cu adevărat, în sufletul său, că există o legătură spirituală profundă între Ucraina, Rusia și Belarus”, mai spune el.

Kremlinul exploatează ideea lumii rusești pentru a-i determina pe preoți să susțină Rusia, declară Hovorun. „Este imposibil de spus ce a fost mai întâi, ideea sau exploatarea ideii de către statul rus.”, remarcă teologul. El susține că ideea există încă din perioada țaristă: „Este ca oul și găina!”.

Spre exemplu, Vadim Novinsky, oligarhul ruso-ucrainean devenit diacon al bisericii ucrainene afiliate Moscovei, a negat într-un interviu că Patriarhul Kirill al Rusiei susține războiul din Ucraina și că Biserica Ortodoxă rusă este folosită ca instrument de influență de către Kremlin, în pofida propriilor declarații ale lui Kirill.

„Nu am auzit că ar fi prorăzboi!”, a spus Novinsky, care insistă, de asemenea, că susține Ucraina. Novinsky, care are și cetățenie ucraineană, a fost sancționat de Kiev în decembrie, deoarece a susținut Rusia - o acțiune pe care el a calificat-o drept „ilegală”, din cauza cetățeniei sale.

„Onufrie știe că există colaboratori, dar nu vrea să se ocupe de ei și asta este o mare problemă.”, este de părere Hovorun.

Reorientare spirituală

În timp ce serviciile de securitate își continuă investigația publică, credincioșii și preoții de rând ai Bisericii Ortodoxe ucrainene afiliate Moscovei și-au schimbat tot mai mult loialitatea, reorientându-se spre Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care are aproximativ jumătate din dimensiunea „rivalilor” aflați sub îndrumarea spirituală a Patriarhiei din Rusia.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care are aproape exact aceleași tradiții religioase, dar care nu este subordonată Moscovei, a fost recunoscută pe plan internațional abia în 2019.

Atât Biserica Ortodoxă ucraineană afiliată Moscovei, cât și Biserica Ortodoxă a Rusiei consideră că proclamarea independenței sale este schismatică, creând o diviziune.

Serviciile de informații militare ucrainene, care se ocupă de schimburile de prizonieri, au sugerat, de exemplu, să schimbe o parte dintre cei 12.000 de preoți, cu prizonieri de război ucraineni deținuți de Rusia.

În ciuda faptului că sunt cetățeni ucraineni, Ucraina a schimbat deja o parte dintre preoții inculpați afiliați Moscovei cu prizonieri de război ucraineni aflați în custodia Rusiei, în unele cazuri, lipsindu-i de cetățenie. „Inamicul își prețuiește foarte mult agenții în sutană! Într-adevăr, o astfel de persoană a fost schimbată pentru 28 de militari ucraineni!”, a dezvăluit șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasil Maliuk, pentru Interfax News.

Hovorun și Chapnin susțin că actuala politică a Kievului este o greșeală și nu va eradica ideile prorusești. Săptămâna aceasta, poliția s-a prezentat la Lavra, provocând un răspuns dur din partea bisericii și a credincioșilor săi.

Credincioșii pe care „The Guardian” i-a întâlnit la Lavra la scurt timp după ce au început perchezițiile la nivel național au spus, de asemenea, că ei cred că aceste acțiuni sunt o pedeapsă de la Dumnezeu, la 100 de ani după ce țarul rus Nicolae al II-lea a fost ucis de bolșevici la Sankt Petersburg.

Și, astfel, pe măsură ce ancheta autorităților ucrainene avansează, viitorul bisericii afiliate Moscovei, ca și al tuturor elementelor proruse din Ucraina, devine extrem de incert.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: Kiev biserica ortodoxa ucraineana