In cadrul unei ceremonii solemne, cea de-a V-a Republică şi-a luat ieri adio de la Jacques Chirac şi l-a intămpinat pe noul preşedinte, Nicolas Sarkozy, la palatul din Rue Faubourg-Saint-Honoré, cu toate onorurile aferente.
Preşedinte de facto
In cadrul unei ceremonii solemne, cea de-a V-a Republică şi-a luat ieri adio de la Jacques Chirac şi l-a intămpinat pe noul preşedinte, Nicolas Sarkozy, la palatul din Rue Faubourg-Saint-Honoré, cu toate onorurile aferente.
Aşteptat la Elysée cu garda de onoare inşiruită de-a lungul covorului roşu, alături de care se afla şi intreaga sa familie reunită pentru ocazie, Nicolas Sarkozy, invingătorul scrutinului de la 6 mai, a preluat ieri "frăiele puterii" in Franţa de la fostul preşedinte, Jacques Chirac. După ce şi-a pus semnătura pe actul oficial care consemna instalarea sa la Preşedinţia Franţei, Sarkozy a rostit un discurs in care a reiterat practic promisiunile sale de campanie, bunăstarea şi creşterea nivelului de trai al francezilor, prin reforme economice de extracţie liberală. Totodată, noul preşedinte al Hexagonului a declarat: "Mă voi lupta pentru o Europă protectoare, pentru că semnificaţia idealului european este cea a protejării cetăţenilor Europei. Mă voi lupta pentru o uniune a Mediteranei, pentru viitorul Africii, deoarece destinul Africii şi cel al Europei sunt incontestabil legate", relatează AFP.
BRANDENBURG. Parcă pentru a-şi asigura alegătorii de acurateţea declaraţiilor sale, la foarte scurt timp după instalarea sa in sediul liderilor de la Paris, Nicolas Sarkozy s-a imbarcat ieri intr-o aeronavă a flotei oficiale a Franţei cu destinaţia Berlin. In cursul după-amiezii, preşedintele francezilor a fost primit cu onoruri militare de cancelarul german, Angela Merkel, cu care a purtat discuţii despre ieşirea din impasul instituţional al Uniunii.
CEREMONIAL. Pe vasta esplanadă a Invalizilor, cu majestuoasa cupolă aurită a domului care străjuieşte somnul etern al Impăratului Napoleon, au răsunat ieri 21 de salve de tun in onoarea noului preşedinte al Franţei. După cum explică Le Figaro, tradiţia salvelor de tun este una de sorginte monarhică, fiind legată de anunţarea decesului sau inscăunării regelui, cu aceste ocazii fiind trase căte 100 de salve de tun. Generalul De Gaulle a modificat această tradiţie şi a limitat numărul salvelor la 21. Mai mult, pentru a puncta importanţa extraordinară istorică a momentului, instalarea unui nou şef de stat la Elysée este marcată de prezentarea colierului Legiunii de Onoare noului preşedinte, cu numele său gravat, pe o pernă de catifea roşie. Pe fiecare za a colierului este inscris numele unui preşedinte al Franţei, colierul care i-a fost prezentat ieri lui Sarkozy avănd 16 zale.
Preluare de ştafetă
Ceremonialul predării puterii de la Palatul Elysée face parte din momentele cele mai spectaculoase ale etichetei republicane pentru inalte ocazii oficiale. Momentul a fost cu atăt mai intens mediatizat cu căt pănă in prezent, pe perioada celei de-a V-a Republici, nu au existat decăt două astfel de ceremonii. Prima a fost in 1981, cănd preşedintele Francois Mitterand a fost instalat la Elysée, după mandatul lui Valery Giscard dâEstaing, iar ce-a de-a doua a fost in 1995, cănd Jacques Chirac lua frăiele Republicii din măinile unui Francois Mitterand aproape doborăt de cancer şi care lăsa francezilor o nostalgie de lungă durată după epoca mandatelor sale. In rest, decesul sau succesiunea a două mandate a stat in calea unor ceremonii cum a fost cea de ieri din capitala franceză.