Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Soluţiile preconizate de unii sau de alţii pentru a înfrâna criza au provocat tensiuni în sânul UE: Republica Cehă contra Franţei, vechea Europă împotriva noilor ţări membre" în aceşti termeni rezumă cotidianul madrilian El Pais efectele nedorite pe care riscă să le producă măsurile luate de guverne din state membre ale comunităţii europene.
"În măsura în care criza devine tot mai dură formulează Andreu Misse premisele demonstraţiei , Europa cedează în faţa tentaţiei protecţionismului, dând naştere la noi tensiuni între vechea Uniunii Europene şi aceea nouă, născută cu mai puţin de cinci ani în urmă prin aderarea unor ţări din Est." Şi, mai departe: "Controversa în jurul războiului din Irak divizase deja UE între ţările din Vest, în majoritatea lor în opoziţie cu acest conflict, şi cele din Est, favorabile tezelor lui George Bush". De data aceasta, lupta tinde să se mute din spaţiul politic în cel al "naţionalismului economic".
Măsuri din Vest care irită Estul. Potrivit analiştilor, recenta grevă din Marea Britanie împotriva muncitorilor proveniţi din rândurile emigranţilor riscă să torpileze înseşi fundamentele proiectului politic al Uniunii Europene. În condiţile în care mai multe state şi-au înmulţit măsurile menite să le protejeze băncile sau industria, în special industria de automobile, s-a ajuns în situaţia ca diferite state membre ale UE se acuză "pe tăcute" cum că ar face ca interesele lor naţionale înaintea celor ale europenilor. Pentru a aborda această temă, preşedinţia cehă a UE a convocat un summit extraordinar la 1 martie la Bruxelles. Reuniunea este preconizată a se desfăşura cu uşile închise, iar cehii, apărători fermi ai liberului-schimb, doresc să afle dacă cei 27 de membrii ai comunităţii europene văd cu ochi buni protecţionismul, dar şi să îi cunoască pe cei care îi sunt ostili.
"Primii care au trecut la arme", cum se exprimă atât de plastic ziaristul spaniol, au fost primul-ministru ceh, Mirek Topolanek, şi preşedintele francez, Nicholas Sarkozy. Într-o declaraţie pe care a făcut-o, la 11 februarie, la o conferinţă de presă desfăşurată în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, premierul Cehiei a declarat răspicat: "Este limpede că fiecare stat membru are maniere diferite de a aborda problema (reglementării crizei n.n.). Unii solicită mai mult protecţionism, alţiii – o mai strictă aplicare a regulilor". "Eu a aruncat bomba Topolanek- fac parte dintre cei din urmă." Nu avea cum scăpa nimănui faptul că şeful executivului ceh făcea trimitere directă la împrumutul de 6 milioane de miliarde de euro pe care statul francez l-a acordat pentru industria naţională de automobile, cu condiţia ca întreprinderile să păstreze locurile de muncă în Franţa şi să nu procedeze, sub nici un pretext, la delocalizarea unei părţi a producţiei în Republica Cehă, în Slovacia sau în România ţări în care PSA sau Renault au uzine de montaj.
Lucru de la sine înţeles, această măsură a guvernului fancez a iritat guvernele Europei de Est. La rândul ei, Suedia studiază posibilitatea adoptării unor măsuri analoge, de data aceasta fiind vorba despre reinvestirea mijloacelor financiare exclusiv în domeniul construcţiilor din ţară. În fine, Italia a lansat provocări în sectorul automobilelor societatea Fiat este implantată în Polonia , dar aceste ajutoare nu sunt destinate nicidecum pentru protecţia forţei de muncă locale.
Mai întâi apărarea industriei naţionale, restul, după aceea… Franţa îşi continuă Andreu Misse demersul a respins în bloc criticile cehe. Mai mulţi miniştri ai cabinetului Sarkozy au intervenit în discuţie pentru a apăra măsurile de ajutorare a sectorului de automobile. "Nu este vorba despre protecţionism", a declarat Bruno Le Maire, secretar de stat pentru Afaceri europene. Accentuând: "Este vorba de a apăra industria noastră şi forţa noastră de muncă. Cred că acesta este minimul lucru pe care îl putem aştepta, din partea unei guvernări, în faţa crizei".
Nici replica guvernului Cehiei nu s-a lăsat aşteptată, primul-ministru al acesteo ţări vorbind chiar despre "reacţii xenofobe" şi denunţând faptul că "probleme latente au devenit astăzi vizibile". Barosso însuşi s-a raliat punctului de vedere al premierului ceh asupra "ameninţărilor naţionalismuluie economic". În consecinţă, el s-a angajat să examineze îndeaproape măsurile adoptate la Paris. "Vom analiza planul (francez) a declarat preşedintele Comisiei Europene şi vom vedea dacă acesta este compatibil cu regulile pieţei interne." Revenind cu precizări semnificative: "Nu vom ceda în faţa replierilor naţionaliste, va trebuie să existe respect faţă de principiul liberei circulaţii a persoanelor".
Ultima precizare pe care o inserază comentariul din El Pais se referă la faptul că, după reuniunea din 1 martie 2009, Mirek Topolanek şi Jose Manuel Durao Barosso vor convoca un al doilea summit extraordinar, la Praga, de data asta al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. La cea de a doua reuniune, vor fi examinate măsurile pe care le impune rata deosebit de ridicată a şomajului. Statisticile sunt neiertătoare: la finele anului 2008, în UE, existau 17,9 milioane de şomeri, cu 1,6 milioane mai mult decât în anul 2007. Cât priveşte perspectivele, acestea stau potrivit previziunilor Comisiei Europene sub semnul unui pesimism crescând. Dacă în 2008 rata şomajului reprezenta 7% din populaţia activă a Uniunii Europene, în anul 2010 aceasta va atinge 9,5%.
