Fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, consideră periculoasă şi neîntemeiată campania Germaniei împotriva românilor şi acuză Uniunea Europeană că foloseşte România doar ca pe o piaţă de desfacere. “2014 înseamnă pentru mine marcarea a 300 de ani de când Dimitrie Cantemir a fost cooptat în Academia de Ştiinţe din Berlin. Sunt dezamăgit că nu vorbim deloc despre un astfel de schimb cultural. Adevăratul spirit al diplomaţiei culturale este de a-l înţelege pe celălalt”, a declarat Constantinescu pentru portalul cicero.de.
Actualul preşedinte al Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin consideră neîntemeiată teama germanilor faţă de migraţia sărăciei din România. “Teama nu are nici o legătură cu realitatea. Este doar o idee promovată de politica internă şi îmbrăţişată rapid de presă. Conservatorii şi extrema dreaptă încearcă să profite de teama populaţiei. Următoarele luni vor arăta că teama a fost neîntemeiată. Aşa au fost dezamăgiţi parlamentarii conservatori din Anglia, când la aeroportul din Londra au sosit la 1 ianuarie doar doi imigranţi. Ambii aveau deja un loc de muncă. Unul era un medic tânăr, celălalt urma să activeze într-o spălătorie auto.
Indicatori economici nu încurajează o emigrare în masă din România. Creşterea economică a ţării în ultimul semestru a fost de 4,1%, o creştere peste media europeană. Salariile cresc, iar şomajul a scăzut la 5% în 2013, în Bucureşti chiar la 2%. Din cele 7 milioane de persoane de pe piaţa muncii, 1,1 milioane au un loc stabil de muncă în sectorul public. Trei milioane lucrează deja în străinătate, un milion în Italia, încă un milion în Spania, 500.000 în Franţa şi 400.000 în Germania. Îşi plătesc taxele acolo şi sunt înregistraţi oficial. Asta nu e o propagandă românească, ci sunt chiar cifrele prezentate de cotidianul The Economist. Rata şomajului în rândul românilor din străinătate este de 7,4%, mult sub media europeană pentru imigranţi, de 14,7%”, spune acesta.
Confuzia din jurul românilor
Fostul preşedinte al României are şi o explicaţie pentru isteria creată în Germania. “Se creează o confuzie între români şi rromi. Românii sunt confundaţi cu rromii. Problemele rromilor sunt dezbătute în ultimul timp doar de populişti şi demagogi fără a lua în considerare anumite perspective ştiinţifice. Populaţia rromă este împărţită în trei categorii. Prima categorie îşi acceptă statutul şi încearcă să se integreze, respectând legea. A doua categorie este cea care migrează în permanenţă. În a treia categorie intră mafia rromă, asemănătoare celor italiene sau portoricane din SUA. Cei din ultima categorie au interesul ca toţi copiii să nu beneficieze de educaţie şi să fie trimişi la cerşit sau obligaţi să se prostitueze. Această populaţie este mai numeroasă în România, Bulgaria sau Slovacia, doar fiindcă Franţa şi Germania au respins-o în Evul Mediu. În România, Guvernul şi societatea academică ca şi cea civilă sunt pregătite să înţeleagă acest fenomen şi să acţioneze în consecinţă”.
Discriminare pozitivă
Mai mult, Constantinescu vorbeşte de o discriminare pozitivă a rromilor în România. “Eu garantez că nu există nici un fel discriminare a rromilor în România. Poate doar una pozitivă. Ei nu reprezintă doar cea mai săracă pătură a societăţii, ci unii dintre ei sunt printre cei mai bogaţi oameni ai ţării. Ei dispun de un împărat şi de doi regi. Au palate şi sunt înconjuraţi de lux. După 1989, Guvernul român a decis restituirea bunurilor furate de regimul comunist de la populaţia rromă. Aceştia au fost despăgubiţi şi pentru greutăţile întâmpinate în timpul regimului fascist. Viaţa este mult mai complexă decât pare în discursurile politice”, spune fostul preşedinte.
El consideră că imaginea negativă a României în străinătate este marcată şi de o parte a presei române care se ocupă cu denigrarea ţării. “Cele mai negative reportaje au fost realizate chiar de televiziuni româneşti şi au câştigat şi premii în străinătate. Această mahala aparţine de o realitate pe care nu vrem să o ascundem, dar ea nu se deosebeşte cu nimic de cartierele arabe ale Parisului, despre care presa franceză refuză să vorbească. Un filosof austriac a scris la un moment dat că, dacă nu ar fi existat Balcanii, ar fi trebuit inventaţi. Aşa s-a întâmplat şi la căderea comunismului, de parcă corupţia, crima şi sărăcia ar fi fost inventate doar în această parte a lumii”.
O atitudine ofensatoare
Cât priveşte atitudinea UE faţă de problemele României, Emil Constantinescu consideră că este ofensatoare la adresa ţării. “La 25 de ani de la căderea comunismului a venit timpul să recunoaştem aspectele pozitive aduse în UE de ţările în tranziţie. Fie că este vorba despre România, Letonia sau Estonia, mulţi sunt dezamăgiţi. Au văzut un ideal în UE şi au primit corupţie în schimb, au sperat la unitate şi au primit violenţă între rase şi etnii. Uniunea Europeană vorbeşte despre multiculturalism. Alegerile europarlamentare nu vor avea nimic în comun cu problemele europene. Va fi o luptă politică între partide, în jurul problemelor interne ale fiecărui stat în parte. Este o jignire să vezi creşterea UE ca pe o extindere şi nu o integrare a fostelor state comuniste. Este o jignire că România este văzută doar ca pe o piaţă de desfacere, unde găseşti forţă de muncă ieftină. Noi am căutat altceva în UE: un ideal cultural comun. Acum se vorbeşte de UE doar în contextul problemelor economice. România a depăşit criza economică mai bine decât alte ţări din UE. Nu România are probleme economice acum, ci Grecia, Spania, Portugalia sau Irlanda. În ultimii ani, muncitorii români din străinătate au trimis acasă între 1 şi 3 miliarde de euro. Asta arată că oamenii mai au gândul să se întoarcă acasă. Acest indicator al migraţiei este trecut cu vederea. Foarte mulţi dintre ei sunt medici şi specialişti IT sau lucrează în domenii în care nemţii refuză să o facă. De ambele categorii profită Germania”.
Cât priveşte potenţialul României de a se dezvolta, în condiţiile emigrării forţei de muncă calificate, Constantinescu rămâne optimist. “În comunism România a fost precum o închisoare. Doar saşii şi evreii cumpăraţi de Germania au putut părăsi ţara. Asta mi-a povestit şi Helmut Kohl la întâlnirile noastre private. Rămânea posibilitatea ca academicienii noştri, participanţi la conferinţe internaţionale, să rămână acolo. Astfel, când în 1990 am participat la conferinţe la Harvard, Stanford, Columbia şi Berkeley, am întâlnit 35 de profesori extraordinari de matematică din România. Nu este un fenomen negativ. După ce mii de oameni au murit în România pentru libertate, nu îi putem împiedica acum să îşi caute norocul unde doresc”, a încheiat Emil Constantinescu.