Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Etichetele "fabricat în" ("made in") ar trebui să fie obligatorii pentru produsele non-alimentare comercializate pe piaţa unică, a hotărât Parlamentul European prin votul de marţi privind propunerile de întărire a siguranţei produselor şi regulile de supraveghere a pieţei, menite să creeze mai multă protecţie pentru consumatorii din Uniunea Europeană. Parlamentul vrea penalizări mai drastice pentru companiile care comercializează produse necorespunzătoare sau posibil periculoase.
Etichetarea obligatorie "fabricat în" ar putea îmbunătăţi identificarea sursei bunurilor, întărind protecţia consumatorului, au subliniat deputaţii, susţinând propunerea Comisiei Europene ca etichetarea "fabricat în" pentru produsele non-alimentare să devină obligatorie şi nu voluntară, cum este acum. În momentul de faţă, pentru aproximativ 10% din bunurile alese de sistemul de alertă RAPEX al UE, originea nu poate fi identificată.
"Acesta reprezintă un mare pas înainte pentru transparenţa circuitului produselor, ceea ce este bine pentru consumatori", a declarat raportorul pentru siguranţa produselor, Christel Schaldemose, citat de site-ul Parlamentului European. Ea şi-a exprimat regretul că statele membre UE nu au căzut de acord asupra unei poziţii comune din cauza diferendelor pe acest subiect, negocierile pe acest regulament fiind blocate, în detrimentului siguranţei consumatorilor din Europa.
Indicarea ţării de origine
Etichetarea "fabricat în" ar trebui să se aplice aproape tuturor bunurilor comercializate pe piaţa internă, cu unele excepţii, cum ar fi medicamentele. Conform propunerii, producătorii UE ar putea alege dacă să pună eticheta "fabricat în" sau să numească ţara lor. Pentru bunurile produse în mai multe locuri, "ţara de origine" ar fi ţara în care a avut loc "cea din urmă procesare substanţială, justificată din punct de vedere economic", care a dus la "un nou produs" sau a reprezentat "o etapă importantă a procesului de producţie" (conform definiţiei din Codul Vamal al UE).
Penalităţi mai mari pentru companii
Deputaţii vor ca penalităţile să fie "proporţionale şi disuasive", ţinând cont, de asemenea, de seriozitatea, durata şi caracterul intenţionat şi repetitiv al încălcării legii, precum şi de mărimea companiei. Deputaţii propun Comisiei să stabilească o listă neagră la nivelul UE cu toate companiile care "au încălcat în mod repetat şi intenţionat" regulile UE privind siguranţa produselor. Ei mai propun şi crearea unei baze de date pan-europene privind problemele cauzate de anumite produse consumatorilor.
"Această legislaţie este un pas înainte pentru o supraveghere mai puternică, bazată pe riscuri, transeuropeană. O mai bună supraveghere înseamnă produse mai sigure pentru cetăţenii europeni", a comentat raportorul pentru regulamentul privind supravegherea pieţei, Sirpa Pietikäinen, citat de site-ul Parlamentului European.
Ce urmează
Parlamentul a votat prima lectură pentru a se asigura că activitatea depusă în acest mandat poate fi continuată de noul Parlament şi utilizată ca bază pentru negocieri viitoare cu statele membre ale UE.
Drepturi de pensie depline
Lucrătorii UE care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, datorită unei propuneri legislative adoptate de Parlamentul European marţi. Aceasta urmează a fi aprobată formal de Consiliul de Miniştri. "Textul aduce o îmbunătăţire reală a situaţiei multor lucrători. Este un mare pas înainte pentru libertatea de mişcare a lucrătorilor şi un impuls dat Europei sociale", a subliniat raportorul olandez Ria Oomen-Ruijten, adăugând că "o pensie bună este o necesitate, în contextul în care speranţa de viaţă a europenilor a crescut".
Legislaţia actuală UE prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile la pensie, adică cele oferite de stat. Nu există însă reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, finanţate sau co-finanţate de angajatori, aşadar oamenii care se mută între statele membre riscă să îşi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.
Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani. Deputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie conform noii directive, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani. Legislaţia trebuie să fie acum aprobată formal de Consiliul de Miniştri.
Propunerea legislativă a fost depusă de Comisia Europeană în 2005 şi revizuită în 2007. Prima lectură a Parlamentului a avut loc în 2007, apoi propunerea a fost blocată de Consiliu timp de şase ani, din cauza divergenţelor între schemele de pensii ale statelor membre şi a necesităţii unui vot în unanimitate. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a însemnat că textul poate fi supus la un vot prin majoritate calificată, ceea ce a permis reluarea negocierilor şi încheierea unui acord între Parlament şi statele membre, aprobat de deputaţi marţi (D.I).
Citește pe Antena3.ro
