Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezvăluirea îi aparține lui David McAllister, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European și o figură proeminentă în partidul de opoziție al creștin-democraților din Germania.
Oficialul de rang înalt de la Bruxelles este îngrijorat de faptul că lipsa de contact între cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele francez, Emmanuel Macron, provoacă întârzieri în adoptarea unor deciziile-cheie asupra tancurilor și a avioanele de luptă europene, precum și în privința trasării unui viitor acord comercial cu America Latină.
„În acest moment, asistăm la o remarcabilă lipsă de coordonare internă între Paris și Berlin. Iar acest lucru nu este bun”, a declarat McAllister, al cărui tată este scoțian, iar mama, nemțoaică.
Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului britanic „The Guardian”, el a mai spus că, deși relația franco-germană - considerată mult timp forța motrice a UE - nu reprezintă „totul în Europa”, „lucrurile nu funcționează” fără o cooperare între cele două puteri ale blocului comunitar.
„În cele din urmă, Parisul și Berlinul trebuie să se pună de acord pentru a netezi lucrurile (...) și aici critic guvernul german. Nu cred că am mai văzut o cooperare atât de slabă între Paris și Berlin, așa cum este cea la care asistăm în acest moment”, a adăugat McAllister.
Citește pe Antena3.ro
Pe parcursul celor 16 ani petrecuți în fruntea executivului german, Angela Merkel, predecesoarea actualului cancelar, crease o relație strânsă cu patru președinți francezi, inclusiv cu Macron, ceea ce i-a și adus, de altfel, recunoașterea ca lider de factor al UE. O serie de analiști politici europeni sunt de acord, de altfel, că blocului comunitar îi lipsește acum această relație de lucru puternică.
Critici pentru Scholz
Unul dintre cele mai „elocvente exemple”, a declarat McAllister, a fost lupta pentru adoptarea unor decizii privind tancurile de luptă europene de ultimă generație, ca parte integrantă a sistemului principal de luptă în Ucraina sau în oricare altă viitoare zonă de război.
Luna trecută, după o întâlnire între ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, și omologul său german, Boris Pistorius, Parisul și Berlinul au promis că vor face progrese în această privință până la sfârșitul anului. Experți de la Bruxelles consideră însă că este nevoie de un impuls politic mai puternic pentru a accelera adoptarea deciziilor.
Partidul de centru-dreapta al lui McAllister, care a fost condus în trecut de Merkel, s-a aflat în ultimii doi ani în opoziție, confruntându-se cu coaliția formată de social-democrații de centru-stânga ai lui Scholz, de Verzi și de neoliberalii din Partidul Liber Democrat.
„Oricine a urmărit relațiile germano-franceze în ultimele decenii va fi de acord că întotdeauna există piedici. Exemplul cel mai elocvent este că, din nou, nu avansăm în privința dezvoltării tancului de luptă european”, a spus McAllister, într-un interviu acordat chiar înainte de întâlnirea miniștrilor Apărării din statele membre ale UE.
Acesta este însă doar un exemplu al slăbiciunii relației franco-germane, a adăugat el. „Nu vedem niciun fel de progres nici în privința viitorului avion european”, a spus europarlamentarul german. Nu există progrese nici în privința unui acord comercial cu blocul „Mercosur”, al țărilor din America Latină, a mai precizat el.
În încercarea de a reflecta lipsa de legătură între superputerile care formează motorul Europei, McAllister a citat apoi un discurs rostit de liderul german în luna august, la Praga.
„Vă puteți imagina: a vorbit timp de 45 de minute despre viitorul Europei - în special despre apărare și securitate - și nu a menționat Franța?! Adică, cu cine vă veți organiza apărarea și securitatea europeană, dacă nu cu Franța? Franța este principala forță militară din Europa, iar britanicii ne-au părăsit!”, a afirmat McAllister.
Nimeni nu ascultă pe nimeni
Opinia lui McAllister este împărtășită și în Franța. „Părerea mea este că, da, relațiile sunt tensionate. Da, există probleme-cheie pe care cele două părți trebuie să le depășească, bazate pe dezacorduri politice reale și pe abordare”, susține Georgina Wright, director al programului european la Institutul Montaigne din Paris, citată, la rândul ei, de „The Guardian”.
„Ne aflăm într-o perioadă de neîncredere, însă nu asistăm nici pe departe la ceea ce s-a întâmplat în materie de animozitate între Marea Britanie și Franța, în 2017 și 2018. În același timp, trebuie să ne amintim că relația franco-germană este mult mai importantă decât relația Franța-Marea Britanie”, a mai spus ea.
„Cred că la Paris există opinia că Germania își petrece prea mult timp vorbind de una singură. Așadar, aveți o coaliție care s-a format (...) cele trei partide care sunt foarte diferite, iar ei petrec atât de mult timp convenind acasă o nouă politică, încât, până când ajung la Bruxelles, nu au avut timp să o discute cu nimeni altcineva. Și, de fapt, este un lucru pe care l-am auzit nu doar din Franța, ci și din alte state membre”, a remarcat Wright.
