Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un obiect zburător neidentificat a plutit astăzi în spaţiu, în spatele navetei americane Discovery, informează AFP. OZN-ul a fost remarcat de echipajul de astronauţi în timpul unei inspecţii de rutină, programată înaintea aterizării vehiculului, prevăzută pentru mîine, în Florida.
Un obiect zburător neidentificat a plutit astăzi în spaţiu, în spatele navetei americane Discovery, informează AFP. OZN-ul a fost remarcat de echipajul de astronauţi în timpul unei inspecţii de rutină, programată înaintea aterizării vehiculului, prevăzută pentru mîine, în Florida.
UMFLĂTURĂ. Astronauţii au remarcat şi o umflătură pe unul dintre eleroanele de stabilizare ale navetei, a precizat NASA. "După un test de rutină la reactoarele de direcţie, echipajul a indicat că a reperat un obiect rectangular în zona din spate a aripii drepte, cu dimensiuni de 30 pe 45 de centimetri, care se îndepărta de navetă", arată Agenţia spaţială americană într-un comunicat. "În scurt timp după aceea, echipajul a observat ceea ce părea a fi o umflătură pe partea stîngă a eleronului navetei. Experţii de la sol au examinat imaginile obiectului şi ale umflăturii, în timp ce echipajul a continuat să aranjeze lucrurile pentru aterizarea prevăzută pentru sîmbătă", a mai precizat NASA. Imaginile difuzate pe posturile de televiziune arată un obiect alb şi strălucitor pe un fond de cer albastru. Pe site-ul NASA o fotografie a eleronului indică o suprafaţă accidentată.
MISIUNE. Discovery va ateriza la Centrul spaţial Kennedy, din Florida, sîmbătă, la ora 15:15 GMT, dacă o vor permite condiţiile meteorologice. Aterizarea încheie o misiune de 14 zile, pe parcursul căreia doi astronauţi din echipajul de pe Discovery au făcut trei ieşiri în spaţiu. Pe parcursul misiunii, modulul principal al laboratorului japonez Kibo a fost ataşat la ISS (Staţia Spaţială Internaţională). De asemenea, astronauţii au înlocuit un rezervor de azot destinat sistemului de presurizare al ISS şi au reparat toaletele defecte de pe staţie. Instalarea laboratorului japonez Kibo necesită trei zboruri de navetă. Misiunea Discovery, a 124-a din istoria navetei, a fost a doua. Ultimele elemente ale laboratorului nipon vor fi aduse pe Staţie în misiunile următoare.
SPERANŢA. Lung de 11,2 metri, Kibo, care înseamnă "speranţă", poate găzdui simultan patru cercetători, fiind cel mai mare dintre laboratoarele de pe ISS. Kibo este considerat esenţial pentru experimentele în condiţii de microgravitate pentru pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj uman pe Lună şi Marte. Cu Kibo, Japonia a devenit membru cu drepturi depline al ISS alături de Statele Unite, Rusia şi Europa. Continentul european a devenit membru al Staţiei Spaţiale în februarie, cînd naveta spaţială Atlantis a livrat pe avanpostul spaţial laboratorul Columbus. Japonia a rezervat aproximativ 2,8 miliarde de dolari acestui program.
