Facem ce facem, şi ne întoarcem la Schengen

Capitolele cele mai dificile ale mandatului au fost cele ale proiectelor, priorităţilor şi ale unui buget redus, la care s-au adăugat restructurările din minister şi reprezentanţe diplomatice din străinătate. Cele mai multe dintre obiectivele stabilite au fost îndeplinite, deşi 2010 a fost un an dificil pentru MAE român, este concluzia ce se poate trage din bilanţul primului an de mandat al ministrului Teodor Baconschi, pe care l-a prezentat astăzi (miercuri, n.r.) presei, la sediul ministerului. Baconschi a mai afirmat că, în anumite chestiuni, mai ales în cele care au necesitat colaborarea cu alte instituţii ale statului, s-a simţit un oarecare partizanat politic, care “a sufocat până şi patriotismul elementar”.  Ministrul nu a detaliat nimic în legătură cu această afirmaţie, însă este de ajuns să ne gândim, de pildă, la dezbaterile referitoare la proiectul de lege propus de MAE privind exercitarea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, care au inflamat săptămânile trecute scena politică.

ARESTĂRI DE BINE

Totuşi, unul dintre cele mai importante obiective rămase în suspensie este, de departe, chestiunea aderării României la spaţiul Schengen. Bilanţul ministrului fiind prezentat în plin scandal soldat cu arestări masive pentru corupţie în rândul poliţiştilor şi al vameşilor de la punctele de frontieră externă a Schengen, Baconschi a fost întrebat de presă dacă aceste arestări “vor avea ecouri” în cancelariile occidentale, care ne-au criticat şi ne-au amânat preconizata intrare, în martie, în spaţiul fără frontiere interne, invocând tocmai pericolele corupţiei şi traficului de orice fel pentru nişte graniţe externe slab păzite. Fără a face vreun comentariu, ministrul Baconschi a răspuns că aceste arestări nu ar putea avea decât un impact pozitiv asupra ţărilor occidentale sceptice. “Decât să bagi gunoiul sub preş, mai bine faci curăţenie în toată casa. Aceste măsuri sunt necesare atât pentru România, ca stat, cât şi pentru România, ca membră a Uniunii Europene. Orice partener al nostru de bună-credinţă va aprecia aceste măsuri”, a afirmat Baconschi. El a reamintit despre vizita de luni a ministrului finlandez al Afacerilor Europene şi Imigraţiei, Astrid Thors, care, întrebată despre acelaşi subiect, a afirmat că sunt necesare rezultate concrete, adică dacă vor fi şi pedepsiţi cei găsiţi vinovaţi. În acest context, în privinţa unei aşa-zise acţiuni “de imagine” între MAE şi Ministerul de Interne – alt minister implicat în procesul de integrare a României în spaţiul Schengen, la întrebarea pusă de jurnalişti, Baconschi a ţinut să precizeze că nu este vorba despre o “operaţiune de şarm”, ci despre “o anchetă dificilă, ce presupune timp ...” Era “cosmetică dacă aveau loc două-trei arestări, pe ici, pe colo”, a răspuns sugestiv ministrul. “Trebuie să ne obişnuim cu acest tip de cooperare poliţienească, tehnică, să combatem contrabanda”, a adăugat Baconschi. Ministrul are toate speranţele că obiectivul Schengen este pe calea cea bună şi speră ca până la jumătatea anului să avem un răspuns clar şi pozitiv privind o dată certă de aderare.

BILE ALBE

Între victoriile mandatului său remarcabilă este lansarea Strategiei pentru Regiunea Dunării, care se anunţă de pe-acum un viitor succes nu numai pentru România şi statele riverane bazinului dunărean, ci şi pentru UE, în ansamblu.

Ministrul a mai pus accentul şi pe cooperarea cu China, un stat asiatic în plină expansiune economică, precum şi cu alte state asiatice, mai ales în perspectiva cooperării economice. De asemenea, România a făcut progrese remarcabile şi în cooperarea cu statele Americii Latine şi cu cele din Caraibe.

În privinţa promovării intereselor de securitate ale României, foarte importantă a fost contribuţia diplomatică a ţării noastre la proiectarea Noului Concept Strategic al NATO, lansat la summit-ul de la Lisabona. Baconschi a spus că discreţia din jurul negocierilor cu SUA pe tema scutului antirachetă este una firească : “Vom avea însă şi o parte de comunicare publică de îndată ce lucrurile s-au definitivat. Deci, un pic de răbdare”. La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele Traian Băsescu le transmitea diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti că România doreşte încheierea, în anul 2011, a negocierilor bilaterale cu SUA în proiectul scutului antirachetă.