Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii națiunilor G7 - Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Canada - au semnalat Rusiei disponibilitatea lor de a susține Ucraina pe termen lung.
Ei au avertizat în privința pericolului creării unui „conflict înghețat” și, în același timp, i-au recomandat șefului administrației de la Kiev, Volodimir Zelenski, să se apropie de țări cu economii care înregistrează o dezvoltare impresionantă, precum Brazilia și India.
Chiar în timp ce liderii G7 se pregăteau să pună punct summitului și dezbăteau cum să reacționeze în perioada următoare, Moscova anunța că a capturat în cele din urmă orașul Bahmut, din estul Ucrainei, după un asediu de luni întregi, care a marcat cea mai sângeroasă bătălie din conflictul militar lansat de Kremlin.
Pericolul „conflictului înghețat”. Angajament pe termen lung
Aprobate încă din prima zi a reuniunii, potențialele programe comune de antrenament ale aliaților pentru piloții ucraineni, pe avioane de război F-16 fabricate în SUA, au transmis Rusiei mesajul că nu trebuie să se aștepte la o victorie, prin prelungirea conflictului.
Deși Ucraina nu a obținut angajamente propriu-zise de livrare a avioanelor, președintele Joe Biden și înalți oficiali americani le-au spus liderilor G7 că Washingtonul sprijină programele comune de antrenament aliate pentru piloții ucraineni, pe aparate de zbor F-16.
Cancelarul german, Olaf Scholz, nu se aşteaptă ca avioane de luptă moderne să fie livrate Ucrainei prea curând, dar a afirmat că planul de a instrui piloţi pe aceste aparate de luptă arată angajamentul pe termen lung al Occidentului faţă de Ucraina.
Acest plan este în primul rând un mesaj către cei care au atacat Ucraina: Rusia nu ar trebui să mizeze pe faptul că sprijinul pentru Kiev se va diminua pe măsură ce războiul se prelungeşte, a declarat cancelarul german.
Mai mult, preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat ieri furnizarea unui nou pachet de ajutor militar american către Ucraina, constând în arme şi muniţii, cu prilejul unei întâlniri cu Zelenski, în cadrul G7. Acest nou pachet de ajutor va include „muniţii, artilerie, vehicule blindate”.
Înaintea întrevederii Biden-Zelenski, un oficial american de rang înalt declara pentru Reuters, sub acoperirea anonimatului, că Biden intenționa să prezinte în Japonia un pachet de ajutor militar de 375 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include artilerie, muniție și lansatoare de rachete HIMARS.
Tot la Hiroshima, Scholz a mai afirmat că, deși prioritatea imediată este sprijinirea apărării Ucrainei, este necesar să se stabilească garanții de securitate pentru Kiev, odată cu încheierea războiului.
Liderul german a declarat că este important ca Zelenski să se întâlnească cu liderii din Sudul Global - un termen care cuprinde economii emergente majore precum Brazilia, India și Indonezia - pentru a transmite mesajul că orice propunere de discuții de pace nu poate avea ca obiectiv crearea unui „conflict înghețat” și ar trebui să implice retragerea trupelor rusești.
Pe măsură ce invazia Moscovei, care durează de 15 luni, s-a prelungit, numeroși analiști și diplomați au lansat ideea că aceasta ar putea deveni un conflict înghețat, precum cel din Peninsula Coreeană. Din punct de vedere tehnic, Coreea de Nord și Coreea de Sud rămân în război, după ce conflictul lor, derulat între 1950 și 1953,s-a încheiat cu o încetare a focului și nu cu un tratat de pace.
La rândul lui, președintele francez, Emmanuel Macron, a abordat o temă similară, spunând: „Pacea nu ar trebui să facă din Ucraina un conflict înghețat, deoarece acest lucru ar duce la un război în viitor. Pacea trebuie să rezolve problema!”.
Același Macron a mai afirmat că summitul este o oportunitate de a convinge statele cu economii aflate în plin avânt, precum India și Brazilia, să abandoneze starea de indecizie și să sprijine Ucraina.
„Nu ar trebui să fim naivi în privința Chinei”
Biden s-a întâlnit ieri, în cadrul reuniunii G7, cu liderii Japoniei și Coreei de Sud pentru a discuta atât despre interoperabilitatea militară, cât și despre presiunile economice cu care se confruntă din partea Beijingului.
Cu o zi mai devreme, liderii G7 stabiliseră o abordare comună față de China, încercând să „elimine riscurile și nu să decupleze” angajamentele lor economice cu o țară considerată drept „fabrica planetei”.
Liderii G7 au declarat că este necesară cooperarea cu China, având în vedere rolul său în comunitatea internațională și importanța ei ca a doua economie a lumii. De asemenea, ei au enumerat și zonele de interes comun al acestei colaborări, cum ar fi eforturile în domeniul climei și în cel al conservării biodiversității.
Liderii G7 au precizat însă că vor lua măsuri pentru a proteja tehnologia sensibilă care ar putea amenința securitatea lor națională, fără a limita în mod nejustificat comerțul și investițiile.
„Nu ar trebui să fim naivi. Știm unde trebuie să colaborăm cu China!”, a spus Macron, menționând biodiversitatea, clima și inteligența artificială.
„Dar trebuie să păstrăm interesele, să avem elemente de reciprocitate și să protejăm lanțurile valorice. Nu dorim o escaladare, însă, în ceea ce privește elementele-cheie, trebuie să ne protejăm!”, a avertizat el.
La rândul lui, Scholz a precizat, ieri, la postul de televiziune ZDF, că Statele Unite, Germania și alte națiuni industrializate se vor asigura că marile lor investiții în China vor continua, la fel ca și lanțurile de aprovizionare și exporturile către colosul asiatic. Cu toate acestea, a adăugat el, G7 a transmis un semnal clar și anume că dorește să reducă riscurile unei interacțiuni cu Beijingul.
Într-o declarație, G7 a reafirmat importanța păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan, unde exercițiile militare chineze au generat îngrijorări cu privire la securitatea insulei autonome, pe care China o consideră parte a teritoriului său.
