Gordon Brown, către soţie: Sarah, dragostea mea!

În campaniile electorale, politicienii sunt mai apropiaţi de familie. Atunci, în frunte cu nevasta, familia politicianului e lăudată în public, atribuindu-se, după caz, meritul unui succes răsunător sau deplina înţelegere, iertarea şi sprijinul după un eventual eşec al candidatului.

Cel mai recent exemplu de acest gen provine chiar de pe plaiurile mioritice, la alegerile din iarnă, când Geoană, mirosind aiurea victoria, a simţit nevoia să-şi reverse anticipat bucuria, după model american, asupra consoartei: "Mihaela, dragostea mea!"... Vă amintiţi, cu siguranţă...   

Ei bine, declaraţii asemănătoare s-au auzit luni şi din regatul insular. Premierul britanic, Gordon Brown, care fusese invitat cu soţia la o emisiune televizată, i-a declarat în direct consoartei Sarah, în faţa naţiunii, că o iubeşte!...

Impresionant! Brown a fost însă prevăzător în privinţa victoriei (el bănuieşte că n-o să pupe un nou mandat, mai ales că sondajele de opinie l-au dau drept unul dintre cei mai slabi premieri pe care i-a avut Marea Britanie), spunând că, dacă el şi partidul său vor pierde alegerile, îşi va asuma eşecul în întregime.


CÂINE CREDINCIOS
Cu numai 48 de ore înainte de deschiderea urnelor de vot pentru alegerile generale, Brown şi soţia lui au dat primul lor interviu împreună, în direct, în faţa naţiunii, la GMTV. Comentatorii politici, citaţi de Daily Mail, spun că pare să fi fost "o ultimă încercare de a căpăta popularitate în faţa electoratului".

Ţinându-se de mână ca doi şcolari, soţii Brown păreau extrem de apropiaţi. El îşi copleşise soţia cu complimente, arătându-se recunoscător pentru faptul că în campania electorală, în lupta pentru supravieţuire politică, i-a fost alături ca un câine credincios. Când i-a venit şi ei rândul să vorbească despre el, Sarah a făcut-o cu o atitudine aproape maternă.

Expertă în public relations, mamă a doi copii, Sarah a fost considerată de strategii laburişti un "magnet puternic de voturi" pentru soţul ei, pentru că ştie foarte bine cum să-i pună în valoare latura umană. Influenţa ei asupra lui s-a simţit mai ales când... n-a mai fost. Aşa s-a întâmplat când "l-a lăsat din mână", neputând să-l însoţească în campanie la Rochdale, iar el şi-a dat atunci în petic. A fost o excepţie, una singură, dar profund nefastă. La Rochdale, scos din sărite de o "bunicuţă" laburistă care îl tot critica, Brown i-a strigat guralivei că e "femeie bigotă!"... Întrebată dacă ar fi putut să oprească gafa catastrofală a soţului ei, în cazul în care ar fi fost lângă el în acea vizită, Sarah a răspuns că nu e sigură dacă ar fi putut face asta. I-a luat în schimb apărarea, spunând că soţul ei fusese "umilit îngrozitor" de acea femeie.

După aceste dovezi nepreţuite ale consoartei, Brown, care s-a înfuriat ori de câte ori cineva a criticat-o pe Sarah pentru că îl ajută atât de mult, s-a simţit dator să le spună pe şleau tuturor luni, la GMTV: "Cred că face lucruri grozave, şi ca mamă, şi ca soţie, şi ca partener (...) a fost mereu lângă mine, a lucrat cu mine, m-a susţinut... O iubesc, pur şi simplu!".