Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vineri, 15 februarie, zi grea pentru decidenţii europeni, care, la miezul nopţii, vor avea de anunţat ce şi cum în privinţa misiunii lor în provincia Kosovo. Provincie care-şi va declara duminică sau luni independenţa. O face unilateral, fapt denunţat de Serbia, Rusia şi alte ţări ale lumii.
Vineri, 15 februarie, zi grea pentru decidenţii europeni, care, la miezul nopţii, vor avea de anunţat ce şi cum în privinţa misiunii lor în provincia Kosovo. Provincie care-şi va declara duminică sau luni independenţa. O face unilateral, fapt denunţat de Serbia, Rusia şi alte ţări ale lumii. Şi fapt care pune România într-o poziţie ingrată. Pentru că noi nu acceptăm o declarare unilaterală a acestei independenţe, dar, în acelaşi timp, vrem să fim parte la misiunea civilă pregătită de UE în această provincie, pentru a supraveghea primii paşi pe calea independenţei. O situaţie – să recunoaştem – aproape imposibilă. După o zi tensionată în Serbia, de aşteptări la ONU şi de nervozitate la Moscova, toate pe tema Kosovo, presărată cu clocotul Orientului Mijlociu, premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, anunţă într-un interviu la TVR că “România participă la misiunea UE, fără a recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Dar să le luăm pe rând, în ordinea sosirii pe fluxul de ştiri a evenimentelor zilei, legate de Kosovo.
Un comunicat de la Belgrad, citat de AFP, anunţă că Guvernul sârb a decis anularea în avans a iminentei proclamări a independenţei provinciei Kosovo. “Actele şi activităţile autorităţilor interimare din Kosovo care proclamă unilateral independenţa sunt anulate (de Guvern) pentru că violează suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei”, a precizat Guvernul în comunicatul său.
SIMBOLIC. Această decizie are un caracter simbolic, fiind destinată a demonstra că Serbia refuză să renunţe la suveranitatea sa asupra provinciei Kosovo, comentează AFP. Dar ea nu va avea, cel mai probabil, nici o consecinţă asupra deciziei liderilor kosovari albanezi de a proclama, duminică sau luni, independenţa provinciei din sudul Serbiei, a cărei populaţie este majoritar albaneză. În acelaşi timp, Guvernul sârb a decis să anuleze “toate deciziile organelor Uniunii Europene de a trimite o misiune în Kosovo”. De menţionat că la această misiune şi-a arătat dispoziţia de a participa şi România, care a anunţat însă că nu recunoaşte independenţa proclamată unilateral a provinciei Kosovo.
NOI ŞI MISIUNEA UE. “România este pregătită să trimită 175 de ofiţeri de poliţie în Kosovo, ca parte a misiunii UE în provincie”, a declarat preşedintele Băsescu la 23 ianuarie. “CSAT a aprobat desfăşurarea celor 175 de ofiţeri de poliţie imediat ce UE va decide o dată pentru desfăşurarea acestei forţe”, a declarat Băsescu, la încheierea unei întâlniri cu membrii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Liderii europeni au căzut de acord la 14 decembrie 2007 asupra desfăşurării unei misiuni formate din circa 1.800 de persoane în provincia sârbă, care să preia comanda de la misiunea ONU, care administrează Kosovo din 1999. “Aceste decizii ale UE nu au nici o bază legală şi nu impun Serbiei nici o obligaţie faţă de Uniunea Europeană sau faţă de cine a fost însărcinat de a le pune în practică”, scrie în comunicatul Guvernului sârb.
Citește pe Antena3.ro
Proclamarea independenţei provinciei Kosovo reprezintă “o secesiune violentă şi unilaterală a unei părţi din teritoriul Serbiei şi de aceea ea este nulă şi neavenită”, precizează comunicatul.
ŞMECHERIA MISIUNII EULEX. UE este pe punctul de a da startul, vineri la miezul nopţii (23:00 GMT) misiunii sale civile, formate din poliţişti şi jurişti, Eulex, care ar urma să însoţească primii paşi ai autorităţilor provinciei pe calea indenpendenţei, susţin surse diplomatice, citate de AFP.
Cele 27 de ţări ale UE au decis pentru acest moment-cheie să utilizeze o procedură specială, denumită şi “a tăcerii”: dacă până vineri la miezul nopţii nici una dintre ele nu se opune desfăşurării misiunii, decizia va fi considerată drept adoptată şi misiunea lansată, au precizat sursele citate.
EXISTA UN ACORD JURIDIC. Ţările Uniunii au dat deja acordul lor juridic pentru respectiva misiune civilă la 4 februarie, în unanimitate, mai puţin Ciprul, care s-a abţinut. Pentru desfăşurarea efectivă a acestei misiuni în teren “nu va mai lipsi, începând de sâmbătă, nici o decizie legală a UE, va fi doar o chestiune care ţine de acordul cu ONU: când începe numărătoarea inversă”, a declarat un diplomat european.
Această numărătoare inversă face referire la perioada de tranziţie de 120 de zile în care misiunea ONU, care administrează Kosovo din 1999, îşi va păstra prerogativele, înainte de a le transmite Guvernului kosovar, care va fi sfătuit şi supravegheat de misiunea europeană.
EI, AICI E AICI! Europenilor le-ar mai plăcea ca înainte de desfăşurarea concretă a misiunii lor pe teren să primească o invitaţie de a veni din partea Guvernului kosovar şi un semn de aprobare din partea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon. Ei, la capitolul acesta România cred că are o problemă, pentru că preşedintele Traian Băsescu însuşi a afirmat că doreşte ca participarea ţării la misiune să se facă - cu acte în regulă - fără ca România să recunoască de facto independenţa declarată unilateral a provinciei Kosovo, iar misiunea să fie aprobată şi să-şi intre în pâine înainte de momentul declarării unilaterale a indepdendenţei de către autorităţile kosovare. România a insistat ca UE să-şi dea acordul pentru lansarea misiunii înaintea declarării independenţei, subliniind că nu poate participa la misiune dacă este invitat de Priştina, pentru că aceasta s-ar putea interpreta drept o recunoaştere a independenţei.
În afara României, alte cinci ţări din totalul de 27 de membri ai UE se mai opun independenţei acestei provincii: Ciprul (care ar putea să nu recunoască niciodată indepenţa) , Spania, Grecia, Bulgaria şi Slovacia.
CE A SPUS TARICEANU. Premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, într-un interviu acordat TVR, că România va participa la misiunea UE din Kosovo, fără a recunoaşte independenţa pe care provincia sârbă, cu populaţie majoritar albaneză, se pregăteşte s-o proclame. El a dat asigurări că nu vede aici “nici o contradicţie”.
“Ne-am declarat disponibilitate pentru a participa la misiunea UE pentru că este în interesul României să contribuie la securitatea şi stabilitatea regiunii”, a declarat Tăriceanu, citat de France Presse.
În acelaşi timp, “Bucureştiul nu va recunoaşte independenţa Kosovo”, apreciind că “problema statutului acestei provincii trebuie să fie reglat în conformitate cu dreptul internaţional”, a subliniat premierul Tăriceanu.
“Nu este nici o contradicţie, pentru că România înţelege să-şi asume obligaţiile ca membru al UE”, a dat asigurări Călin Popescu Tăriceanu.
PRIMII 15. Potrivit unui oficial european cu rang înalt, primele elemente, 15 cadre, nu vor pleca spre Kosovo decât după o săptămână sau două după lansarea oficială aşteptată începând de vineri, miezul nopţii.
Ei vor fi însărcinaţi cu pregătirea desfăşurării preţ de patru luni a celor circa 2.000 de persoane (dintre care 1.500 sunt poliţişti şi 250 judecători şi procurori) veniţi din toate statele membre (cu excepţia Maltei, din motive logistice) şi din ţări terţe, cum ar fi cazul Turciei şi al Statelor Unite.
PROBLEME CU BRUXELLES-UL. Declarând drept “ilegal” proiectul european, Belgradul se distanţează, de fapt, de Bruxelles, într-un moment în care UE este dispus să accelereze integrarea Serbiei în Europa celor 27, pentru a atenua impactul pierderii provinciei Kosovo.
Decizia Guvernului intervine în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească în cursul zilei, la cererea Serbiei şi a aliatului său tradiţional, Rusia, pentru a discuta despre proclamarea viitoare a independenţei provinciei Kosovo. Dar Rusia s-a arătat sceptică în privinţa rezultatului acestei reuniuni.
Guvernul sârb a mai cerut şi o altă reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate, după proclamarea independenţei provinciei Kosovo, pentru ca aceasta “să fie imediat anulată”, “conform Cartei ONU şi rezoluţiei 1244”. Adoptată la sfârşitul conflictului din 1998-1999, rezoluţia 1244 a ONU prevedea ca provincia Kosovo să fie administrată de o misiune a ONU, rămânând, în acelaşi timp, în interiorul teritoriului sârb.
“Lucrăm constant la măsurile pe care le vom lua după proclamarea independenţei provinciei”, a declarat premierul sârb, Vojislav Kostunica, înaintea reuniunii Guvernului. El se referea la “un plan de acţiune” adoptat recent de Parlamentul sârb şi ale cărui detalii au rămas secrete. Opţiunea militară a fost respinsă, Serbia având la-ndemână arma blocadei economice.
BLOCADA? HMMM....Totuşi, o sursă apropiată Guvernului, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat că nici această opţiune nu este avută în vedere, dat fiind faptul că Serbia ştie ce înseamnă să trăieşti cu sabia blocadei economice deasupra capului şi a suferit destul din această cauză. În plus, uşor de ocolit de autorităţile kosovare, blocada privind tranzitul produselor alimentare sau a energiei electrice ar risca să-i afecteze pe cei 60.000 de sârbi diseminaţi prin Kosovo în diverse enclave, a explicat sursa citată. Conform altor surse, însă, Serbia intenţionează să folosească arma blocadei împotriva declarării independenţei Kosovo.
RASPUNS. În schimb, Serbia urmează să procedeze la revizuirea relaţiilor diplomatice cu ţările care vor recunoaşte independenţa provinciei, iar o ruptură în relaţia cu SUA, considerate promotorii independenţei provinciei Kosovo, nu este scoasă din discuţie, spune aceeaşi sursă.
În încercarea de a aplana în avans furia sârbilor, secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, a întins o mână Serbiei, recunoscând că această ţară va cunoaşte “o perioadă dificilă” pentru sârbi. Statele Unite vor face totul pentru a fi “buni parteneri” ai Serbiei şi “sperăm că ei vor paria pe acest viitor, nu pe trecut”, a declarat Rice.
Belgradul a încercat să-i liniştească pe sârbii rămaşi în provincie după conflictul din 1998-1999 şi bombardamentele NATO, care au constrâns forţele lui Slobodan Miloşevici să părăsească provincia Kosovo. “Poporul nostru din Kosovo are dreptul de a rămâne acolo şi de a trăi la el acasă, în provincia sa şi în Serbia”, a declarat Koştuniţa.
CE SPUNE RUSIA. Tot astăzi, în cadrul ultimei sale conferinţe de presă în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a declarat că Rusia are un plan în cazul în care Occidentul recunoaşte independenţa Kosovo. “Nu îi vom imita. Dacă cineva ia o decizie proastă, ilegală, nu înseamnă că şi noi trebuie să facem la fel”, a declarat Putin. “Nu vom imita, dar desigur că acesta va fi un semnal pentru noi şi vom reacţiona printr-un comportament faţă de partenerii noştri astfel încât să ne asigurăm securitatea – avem deja un plan pregătit şi ştim ce vom face”, a adăugat el.
Ministerul francez de Externe a anunţat că Franţa pregăteşte, alături de celelalte ţări ale UE, recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo.
UNII SE PREGATESC SA RECUNOASCA. Potrivit unei surse diplomatice franceze, Parisul intenţionează să recunoască independenţa provinciei separatiste imediat ce aceasta va fi proclamată, o dată cu Marea Britanie, Germania şi Italia. În cazul în care administraţia de la Pristina declară duminică independenţa provinciei Kosovo, ţările menţionate ar urma să-şi anunţe formal intenţia de a recunoaşte noul stat, luni, la reuniunea miniştrilor de Externe ai Celor 27, de la Bruxelles.
Macedonia a anunţat că va reacţiona la aşteptata declarare a independenţei Kosovo la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, care se pregătesc să recunoască viitorul stat Kosovo.
ANALIZA: “Test major de credibilitate pentru UE”
Gestionarea unui Kosovo independent va constitui un test major de credibilitate pentru Uniunea Europeană şi pentru ambiţia sa de a dezvolta o politică externă comună pe scena mondială, dar există opinii diferite în rândul statelor membre ale Uniunii cu privire la recunoaşterea independenţei acestei provincii sârbe, comentează AFP.
Dacă UE nu poate să gestioneze o mică ţară precum Kosovo, nu va putea deveni un “actor cu greutate” pe scena internaţională, aşa cum îşi doreşte, estimează Daniel Korski, analist la centrul de cercetări European Council on Foreign Relations, citat de Rompres.
Problema, comentează AFP, se anunţă a fi mult mai complicată pentru şase ţări care se tem ca recunoaşterea să nu creeze un precedent periculos pentru alte regiuni separatiste din Europa, sau contestă legalitatea declarării independenţei acestui teritoriu gestionat de ONU. Este vorba de Spania, unde se vor desfăşura alegeri legislative la 9 martie şi care se confruntă cu mişcările bască şi catalană, Grecia, Bulgaria, Slovacia, România şi mai ales Ciprul, care ar putea să nu recunoască niciodată Kosovo, potrivit aceleiaşi surse.
Uniunea Europeană a reuşit până acum să menţină o relativă coeziune, în pofida avertizărilor repetate din partea Rusiei cu privire la consecinţele pe care declararea în mod unilateral a independenţei le-ar avea pentru Europa. “Atitudinea foarte fermă a Rusiei, care viza în mod clar menţinerea UE cât se poate de divizată, nu a funcţionat”, estimează Alain Deletroz, expert la International Crisis Group (ICG).
Cei 27 urmează să dea undă verde desfăşurării operaţionale a misiunii europene în Kosovo. Partea cea mai dură va începe după aceea pentru UE: asigurarea viabilităţii economice a unui stat care depinde în întregime de investiţiile şi de ajutorul din străinătate pentru a subzista. “Suntem acolo pentru o perioadă de un deceniu”, subliniază un şef de guvern european sub acoperirea anonimatului. “Va trebui să rezolvăm probleme enorme de şomaj şi de corupţie”, estima la începutul lunii decembrie ministrul suedez al afacerilor Externe Carl Bildt, mediator foarte activ în Balcani în anii 1990.
Situaţia politică din Serbia, unde naţionaliştii radicali ameninţă cu îndepărtarea ţării de Uniunea Europeană în favoarea apropierii de Moscova, se anunţă la fel de delicată, adaugă sursa citată. “Lăsând Kosovo (să se separe), riscaţi să sacrificaţi Serbia”, al cărei rol este vital pentru stabilitate în regiune, avertizează Vasilis Margaras, expert la Centre for European Policy Studies.
