În vizită la avionul pe baterii

Industria aeronautică nu a cunoscut mari schimbări în ultimii 50 de ani, dincolo de îmbunătăţirea tehnologiei. Acest lucru este pe cale să se schimbe odată cu lansarea prototipului primului avion care va zbura independent de combustibilul „clasic", doar cu ajutorul energiei solare.

Când îi vezi pe militarii elveţieni plimbându-se cu bicicleta prin baza militară, printre elicoptere (două la număr) şi avioane (vreo patru, de mici dimensiuni, aproape „de epocă"), nu ţi se mai pare atât de ciudat că în Elveţia au loc, din când în când, referendumuri privind desfiinţarea armatei. Iată însă un şi posibil beneficiu al lipsei de activitate - într-o bază militară se pot derula fel de fel de proiecte revoluţionare, cum este cazul avionului Solar Impulse.

CA LA DENTIST

Am vizitat baza de la Dübendorf în urmă cu două săptămâni şi m-am putut minuna la vederea faimosului prototip a cărui lansare se petrece azi. Sau, mai precis, la vederea unor părţi din faimosul prototip. Proiectul era pe ultima sută de metri, deşi nu s-ar fi zis, după atmosfera relaxată din halele de lucru. În stânga, fuselajul. Un muncitor care cară deasupra capului, cu o mână, unul dintre flapsuri. În dreapta, cockpit-ul. În mijloc, grupul de jurnalişti, atât de derutaţi de ceea ce le era dat să vadă încât nu ştiau nici ce să întrebe. Sau de unde să înceapă cu întrebările. Pentru că a vedea cu ochii tăi cum se asamblează, pas cu pas, un aparat de zbor a cărui tehnologie va capta energia solară, o va stoca în baterii uriaşe şi o va folosi pe parcursul unei călătorii în jurul lumii, pe timp de zi şi noapte, e o experienţă pe care te aştepţi să o trăieşti având alături o pungă de popcorn şi un pahar cu suc, într-un fotoliu confortabil dintr-un multiplex.

PILOTUL ARIAN

Proiectul ne-a fost descris în amănunt chiar de unul dintre „părinţii" săi, pilotul Andre Borschberg. Pentru că, uitasem să menţionez, Solar Impulse va zbura nu dirijat de vreo telecomandă, ci de pilotul care se va afla la bord şi care va avea misiunea de a echilibra consumul de energie în aşa fel încât stocul „de noapte" să fie asigurat. Dincolo de faptul că nu aveau pregătirea necesară înţelegerii în amanunt a unui astfel de proiect, niciun jurnalist din grupul est-european invitat în Elveţia de Forum Ost-West nu ştia cum arată un pilot de încercare. Ce e sigur e că n-au să uite prea curând. Prototipul perfect al arianului, Andre Borschberg vorbea despre avionul care nu consumă kerosen şi nu poluează de parcă ar fi prezentat un proiect de podeţ peste Bistriţa la izvoare. Lucru şocant atunci când vii dintr-o ţară unde se face mare caz de plantarea unor palmieri pe litoral sau de construirea unei telegondole în Parâng.

PROBLEMELE

Citește pe Antena3.ro

„Cel mai singuratic om din lume” trăiește la -70 grade, la 5 ore distanță de cel mai apropiat oraș, și spune că îi este bine

Resursele care asigură în prezent 85% din energia pe care o consumăm sunt limitate. Impactul schimbării climatice înrăutăţeşte situaţia. Transportul generează 20% din emisiile de dioxid de carbon. Un kilogram de kerosen echivalează cu energia obţinută din 35 de kilograme din cele mai bune baterii. Este nevoie de ceva nou, revoluţionar, care, în timp, să schimbe faţa transportului, să-l facă mai curat, mai verde, mai ieftin. Motivaţia, în linii mari, susţinută de Andre Borschberg, pentru ideea la care a început să lucreze acum cinci ani.

SOLUŢIA

Un avion de o persoană, cu o greutate de 1,5 tone, cu o anvergură a aripilor de 61 de metri. Extrem de tehnologizat în procesul de proiectare şi testare, dar asamblat manual. Greutatea unei aripi este de 500 de kilograme, fiecare fiind supusă, pe parcursul testelor, unor greutăţi de până la 6,5 tone. Va fi construit în jurul unui schelet dintr-un material compozit care conţine şi fibră de carbon, folosindu-se o structură de tip sandwich. Faţa superioară a aripilor este acoperită cu un înveliş din celule solare ncapsulate. Sunt 12.000 de celule fotovoltaice care captează energia şi o transferă în bateriile amplasate chiar sub aripi. Avionul este gândit să zboare la o altitudine maximă de 8.500 de metri şi să suporte temperaturi între +80 si -45 de grade Celsius. Un proiect revoluţionar, cu costuri pe măsură - 70 de milioane de euro, dar şi cu sponsori şi companii care deja s-au angajat să îl susţină. De altfel, aproape 70% din această sumă este alocată fazei iniţiale a proiectului, care înseamnă munca de cercetare şi de asamblare a prototipului şi, apoi, testarea acestuia. Pentru că, odată că „dezvelirea" avionului, urmează minuţioasa fază în care aparatul va fi ridicat de la sol, puţin câte puţin, rezultatele fiind analizate, interpretate, comparate cu anticipările ‚de pe hârtie". Până când, cu modificările necesare, aparatul va ajunge la altitudinea şi condiţiile de zbor prevăzute pentru marea cursă. Dacă totul merge conform planului, asta s-ar întâmpla în 2012. Cu un alt avion, care va fi varianta „amendată" a acestui prototip, îmbunătăţit în urma testelor. Iar la bord nu se va mai afla nici pilotul german de încercare, nici Andre Borschberg, ci Bertrand Piccard, psihiatru şi aeronaut, celebru pentru prima călătorie continuă în jurul lumii, în balon. Piccard reprezintă „cealaltă jumătate" a proiectului Solar Impulse şi interfaţa sa mediatică. Misiunea lui Piccard va fi să zboare cinci zile şi cinci nopţi de-a lungul Tropicului Cancerului, cu câte o oprire pe fiecare continent. Traseul exact va fi stabilit în funcţie de meticuloase previziuni meteo, în aşa fel încât, pe toata durata călătoriei pe timp de zi, vremea să fie însorită.

FĂRĂ ROMÂNI

O echipă formată din 70 de persoane, dintre care 50 de ingineri, inclusiv pensionaţi, de diverse naţionalităţi (nu, nu sunt şi români angrenaţi în proiect) au muncit la realizarea Solar Impulse şi vor continua să lucreze pe măsură ce testele vor indica slăbiciuni ale prototipului. Nu ştiu dacă ei simt că ar face parte dintr-un vis, dar, cu siguranţă, Andre Borschberg are şi o perspectivă romantică asupra avionului. „Oamenii nu vor zbura cu astfel de avioane în cinci sau 10 ani, dar mesajul pe care vrem să îl transmitem este că, la un moment dat, acest lucru va fi posibil. Scopul real este să arătăm ceea ce se poate face cu tehnologia de azi. Ceea ce vom face noi în aer se va putea dezvolta şi în viaţa de zi cu zi. Mesajul este: ", transmite Borschberg.