Parlamentul Greciei a adoptat, în noaptea de miercuri spre joi, un nou plan de austeritate cerut de creditorii internaţionali, pe fondul unor proteste masive la Atena, care au degenerat în violenţe. Cea mai îndatorată ţară din zona euro a avut de ales între reducerea cheltuielilor sau intrarea în faliment, cu posibila ieşire din spaţiul monedei unice.
18 miliarde de euro economii
Cu preţul continuării recesiunii şi în 2013, pentru al şaselea an consecutiv, deputaţii greci au adoptat în cursul nopţii de miercuri spre joi acest pachet de măsuri care prevăd realizarea unor economii de 18 miliarde euro până în 2016. Asta include noi concedieri în spaţiul public, tăieri de salarii şi pensii, creşteri de taxe şi impozite, reducerea asistenţei sociale şi de sănătate şi mărirea vârstei de pensionare la 67 de ani. Nu scapă nici înalţii funcţionari, care îşi vor vedea reduse salariile cu 27%.
Locul doi la şomaj
În rândul celor 17 state din zona euro, şi unde rata medie a şomajului este de 11,5%, Grecia are a doua mare rată a şomajului după Spania, unde potrivit Eurostat rata şomajului se situa în luna august la 25,5%. Rata şomajului în Grecia a crescut în luna august pentru a 39-a lună consecutivă până la nivelul record de 25,4%, mai mult decât dublu faţă de media din zona euro. Un număr record de 1,27 milioane greci nu aveau un loc de muncă în luna august, în creştere cu 38% comparativ cu luna august a anului trecut.
Şomajul îi afectează în special pe tineri, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani rata şomajului fiind de 58%. Regiunile Atena, Thesalia (centru) şi Epir (la frontiera cu Albania) sunt cele mai afectate, cu o rată a şomajului variind între 26 şi 28,5%.
Nici o siguranţă
Adoptarea planului de austeritate nu înseamnă că Greciei i se va debloca automat tranşa vitală de 31,2 miliarde de euro, care fusese blocată în luna iunie şi fără de care Atena ar intra în faliment luna aceasta. Pasul următor este adoptarea, duminică, a bugetului de stat pe anul viitor, iar miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea lua o decizie la 12 noiembrie, adică luni. În ajunul votului din Parlament, 70 de mii de oameni au protestat, din nou, pe străzile Atenei, iar câteva sute s-au ciocnit cu poliţia, care a făcut uz de gaze lacrimogene, tunuri de apă şi a operat arestări.
Transportul urban, paralizat
Haosul domnea, joi, în centrul Atenei din cauză că angajaţii din sectorul transportului urban şi-au prelungit greva cu 24 de ore, în semn de protest faţă de noile măsuri de austeritate aprobate de Parlament. Decizia de a continua greva a fost anunţată de sindicatele angajaţilor de la metrou şi tramvai, precum şi de proprietarii de taxiuri, care sunt în grevă de luni pentru a protesta faţă de liberalizarea profesiei lor.
Dintre mijloacele de transport urban, circulă numai autobuzele, troleibuzele şi trenul suburban, fapt pentru care s-au format numeroase blocaje pe principalele căi de acces în capitală şi în centrul oraşului.
Grevă în energie
Greva continuă şi în rândul angajaţilor societăţii publice de energie electrică (DEI), a cărei privatizare este iminentă. Dimineaţă, 50 de sindicalişti din GENOP DEI, sindicatul majoritar al întreprinderii, au ocupat timp de o oră şi jumătate sediul companiei, în semn de protest faţă de prevăzuta creştere a preţurilor curentului electric.
Durerosul pachet de măsuri aprobat în noaptea de miercuri spre joi cu un vot foarte strâns conţine dispoziţii cerute de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană pentru a continua ajutorul financiar destinat salvării Greciei de la faliment.
Citește pe Antena3.ro