Încep „scurgerile” despre România

O notă diplomatică publicată de site-ul de dezvăluiri WikiLeaks arată nemulţumirea americanilor faţă de procedurile adopţiilor din ţara noastră. Corespondenţa e semnată de ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman. „Procesul complet netransparent al Grupului de lucru pentru adopţii internaţionale sugerează că unii dintre copii ar putea rămâne de fapt în situaţii temporare, în care bunăstarea lor nu este protejată în mod adecvat. Credem că trebuie să exercităm în continuare presiuni asupra Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), pentru a supune concluziile grupului unei analize internaţionale transparente şi obiective şi pentru a stabili un cadru legal care să permită adopţii internaţionale pentru cazurile adecvate aflate în desfăşurare”, se arată în nota diplomatică din 5 aprilie 2006.

Alte telegrame se referă la negocierile dintre Sofia şi Washington în ceea ce priveşte preluarea de Bulgaria a unor foşti deţinuţi de la Guantanamo. Potrivit documentelor, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a condiţionat primirea în Bulgaria a doi foşti prizonieri de la Guantanamo de ridicarea obliga­tivităţii vizelor de intrare în Statele Unite pentru cetăţenii bulgari. Presa de la sud de Dunăre, care citează pu­blicaţia germană Der Spiegel, relatează că Ţvetanov a insistat ca americanii să plătească sute de mii de dolari – cheltuieli de instalare – pentru deţinuţii de la Guantanamo. Der Spiegel nu precizează dacă Sofia şi Washingtonul au încheiat acordul, însă Bulgaria a acceptat în mai să primească un sirian în vârstă de 38 de ani, eliberat de la Guantanamo. Alte dezvăluiri se referă la Transnistria şi la faptul că, potrivit Germaniei, Rusia ar putea soluţiona conflictul în apro­ximativ o lună.

Cât îi priveşte pe bulgari, ei şi-ar fi dorit, din contră, să fie mai mult băgaţi în seamă de Washington, pentru că telegramele diplomatice transmise acolo de  simpaticul şi nonconformistul ambasador american la Sofia, James Warlick, nu spun nimic scandalos, ci reflectă realitatea din ţara nou-intrată în Uniunea Europeană, pe care bulgarii nu o neagă. În notele sale, ambasadorul american a dat şi informaţii despre dosare grele ca lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, reforma în sistemul judiciar şi alte probleme spinoase ale Bulgariei, dar aceste chestiuni erau un déjà vu...

Într-o lungă telegramă consacrată în exclusivitate Bulgariei, dezvăluită de WikiLeaks, ambasadorului i se aduceau la cunoştinţă  priorităţile privind ceea ce Washingtonul vrea să afle despre Bulgaria. În capul listei figurau, deloc surprinzător, corupţia elitelor şi crima organizată. Departamentul de Stat mai voia să afle şi despre influenţa Rusiei în sectorul energetic, dar şi în politică, despre stabilitatea economică, securitate şi fiabilitatea bulgarilor ca parteneri transatlantici. Sociologul bulgar Ognian Mintcev, un intelectual prooccidental, citat de Le Monde, a ţinut să-i mulţumească contribuabilului american, pentru că, fără culegerea sistematică a acestor informaţii despre ea, Bulgaria ar fi semănat astăzi cu o ţară ca Ucraina sau Belarusul.

Şi alţi comentatori po­li­tici şi sociologi regionali au observat cvasiabsenţa Balcanilor din telegra­mele americane.

Până acum au fost doar câteva despre Bulgaria şi Croaţia, iar despre România, şi mai puţine, deşi despre corupţia de aici se vorbeşte întruna.

„Au existat  presiuni”

 Fostul secretar de stat Theodora Bertzi a susţinut că activitatea Grupului de lucru a fost una transparentă, din acesta făcând parte şi persoane care erau din afara procesului român de adopţii, iar fiecare copil aflat pe lista respectivă fie a fost reintegrat în familia biologică, fie în familii extinse sau a fost dat în grija unor asistenţi maternali. „Eu infirm vehement că acei copii nu ar fi fost într-o situaţie bună. Este adevărat că s-au exercitat presi­uni nu numai din partea SUA, ci şi a Italiei, a Franţei, însă pot spune că legea intrată în vigoare în 2005 a fost respectată. Nici un copil din acea listă nu era într-o situaţie avansată de adopţie”, a spus Theodora Bertzi, subliniind că toate adopţiile care se aflau în instanţă în momentul intrării în vigoare a legii din 2005 s-au finalizat.

• Carmen Vintilă