Autorităţile moldovene au adoptat o poziţie neutră faţă de proclamarea independenţei Kosovo. După evenimentul de ieri, Chişinăul preferă, oficial, să tacă.
Autorităţile moldovene au adoptat o poziţie neutră faţă de proclamarea independenţei Kosovo. După evenimentul de ieri, Chişinăul preferă, oficial, să tacă. O atitudine neaşteptat de calmă au şi exponenţii administraţiei de la Tiraspol, care, dacă până la proclamarea independenţei Kosovo ameninţau că vor invoca precedentul kosovar şi că vor cere Rusiei şi Ucrainei să recunoască independenţa Transnistriei, acum pur şi simplu tac.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat la conferinţa de presă susţinută săptămâna trecută că “Rusia nu va lua o decizie nesăbuită şi ilegală de a recunoaşte Transnistria ca stat”, dar a precizat că “acesta este un semnal şi Rusia va reacţiona pentru a-şi salvgarda securitatea”. (...) “Avem un plan gata pregătit şi ştim ce avem de făcut”, a menţionat preşedintele rus.
SCEPTICISM. Analiştii politici de la Chişinău sunt însă sceptici în ceea ce priveşte sinceritatea mesajului venit de la Moscova. Potrivit directorului de programe din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, “de regulă, realitatea politică este mult mai brutală şi departe de canoanele Dreptului internaţional”. (...) “Federaţia Rusă, fiind un stat puternic în raport cu Republica Moldova, promovează politica bazată pe standarde duble. Continuând declaraţiile despre susţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, “Federaţia Rusă, aşa cum obişnuieşte, va promova «real politick» bazat pe promovarea propriilor interese care sunt incompatibile cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
La rândul său, directorul Asociaţiei de Politică Externă din Chişinău, Andrei Popov, a declarat că, după proclamarea independenţei Kosovo, clasa politică din Federaţia Rusă va accepta şi mai greu concesii în negocierile cu Chişinăul privind dosarul transnistrean. Totuşi, în opinia lui Popov, Moscova nu râvneşte la independenţa Transnistriei: “Sunt ferm convins că nu se merge spre recunoaşterea independenţei Transnistriei şi că Federaţia Rusă nu va promova evoluţia proceselor în direcţia recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene, ci va încerca să instrumentalizeze cazul Kosovo, pentru a obţine o reglementare cât mai avantajoasă intereselor sale în Transnistria”.
ANALIZĂ. Observatorii independenţi atrag atenţia însă că administraţia de la Kremlin face o diferenţă clară între regiunea transnistreană şi zonele separatiste din Georgia. În acest context, Andrei Popov atrage atenţia asupra următorului fapt: “Cred că pentru Abhazia, unde este vorba despre factorul etnic şi unde conflictul este mult mai profund, iar regiunea Abhazia este limitrofă cu teritoriul Federaţiei Ruse, situaţia se înrăutăţeşte. Pentru Transnistria, separată de teritoriul Federaţiei Ruse de Ucraina, care s-a angajat pe un demers mai hotărât pro-Vest, pro-NATO, cauza liderilor de la Tiraspol nu va fi foarte mult avantajată de evoluţiile din Kosovo”.
Oazu Nantoi este însă de altă părere. Potrivit lui, “consecinţele proclamării independenţei Kosovo vor depinde de ceea ce va urma.... de faptul dacă vor recunoaşte SUA şi majoritatea ţărilor UE acest act unilateral sau nu... Dacă vor recunoaşte, atunci, pentru Republica Moldova şi nu numai, acest pas va avea consecinţe negative”.
Andrei Popov speră însă ca proclamarea rapidă a independenţei Kosovo să-l ajute pe Vladimir Voronin să scape de iluzii: “Recunoaşterea rapidă a independenţei Kosovo de majoritatea statelor UE şi de SUA va grăbi şi procesul debarasării de iluzii pe care anumiţi lideri de la Chişinău le au cu privire la deschiderea Moscovei privind o soluţie amiabilă şi rezonabilă în dosarul transnistrean. Preşedintele Voronin a sperat foarte mult să obţină un acord cu Federaţia Rusă care apoi să fie «blagoslovit» de formatul de negocieri 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE, UE şi SUA) până la proclamarea independenţei Kosovo”.
• Vitalie Călugăreanu, Chişinău