Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La mai puţin de 25 de ani de la dezastrul de la Cernobâl, industria nucleară europeană trece printr-un moment de remarcabil reviriment, în condiţiile în care politicile energetice ale mai multor guverne s-au schimbat remarcabil în ultimii ani, ca urmare a temerilor legate de securitatea energetică şi schimbarea climatică, iar statele UE îşi construiesc noi reactoare pentru a face faţă acestor probleme, notează cotidianul britanic Financial Times /FT/.
Franţa şi Finlanda au fost campioanele entuziaste ale folosirii energiei nucleare de mai mult timp şi conduc în topul ţărilor care au făcut investiţii în acest domeniu, centralele Flamanville 3 şi Olkiluoto 3 din Finlanda urmând să producă energie nucleară în 2012. Renaşterea nucleară este cea mai izbitoare în ţări ca Marea Britanie, Suedia şi Italia, care plănuiesc investiţii masive în noi reactoare. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi au semnat un acord de cooperare în domeniul nuclear civil, care ar putea avea ca rezultat construirea primelor reactoare în Italia din 1987 încoace, atunci când, în urma unui referendum naţional, industria nucleară a acestei ţări a fost oprită după catastrofa de la Cernobâl. În acest sens, grupul energetic italian Enel şi operatorul nuclear francez EDF susţin că speră să deschidă prima centrală nucleară până în 2020.
Între timp, Suedia a decis să abandoneze o lungă interdicţie în privinţa construirii de noi reactoare, deschizând calea pentru ca companiile energetice să înlocuiască cele 10 reactoare ale ţării atunci când acestea nu mai pot fi folosite. O altă ţară entuziastă este Polonia, care plănuieşte să construiască reactoare nucleare pentru prima dată. Pe de altă parte, închiderea iminentă a reactoarelor îmbătrânite în ţări cum ar fi Marea Britanie va presupune investiţii de miliarde de euro doar pentru a menţine randamentul actual. În momentul de faţă, energia nucleară asigură 14 la sută din energia UE. Comisia Europeană prevede un uşor declin în cota energiei nucleare din totalul energiei în anii care vin, până la 11 la sută, în 2020, însă Santiago San Antonio, director general al Foratom, Forumul Atomic European, crede că aceasta ar putea creşte la 30-40 la sută.
Entuziasmul pentru energia nucleară printre statele membre ale UE se datorează într-o măsură extrem de mare temerilor privind dependenţa energetică de Rusia. Mai mult, reactoarele nu emit dioxid de carbon, ceea ce face ca mai multe guverne europene să fie interesate de energia nucleară pentru a îndeplini ţintele în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pe de altă parte, reactoarele nucleare produc deşeuri radioactive, iar guvernele fac progrese lente în ceea ce priveşte modalităţile de a scăpa de acestea. Alte potenţiale obstacole în calea noilor investiţii în domeniul nuclear includ penuria de lucrători calificaţi în domeniul nuclear şi temeri în privinţa costurilor mari ale noilor reactoare, aşa cum o demonstrează cazul reactorului nuclear Olkiluoto 3.
După criza creditelor, va însă mai dificil pentru companiile energetice să strângă banii necesari pentru a plăti pentru noile reactoare. Totodată, scăderea bruscă a preţurilor la petrol şi la gaze din ultimele 12 luni a redus preţurile la energie, făcând construirea reactoarelor mai puţin atractivă faţă de construirea de centrale pe bază de combustibil fosil.
Aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la UE a dus la o atitudine mai favorabilă faţă de recurgerea la energia nucleară la Bruxelles, în condiţiile în care multe dintre aceste ţări, cum ar fi Lituania, Slovacia, România şi Bulgaria au programe de producere a energiei nucleare bine stabilite şi există mai puţină opoziţie din partea opiniei publice faţă de folosirea energiei nucleare decât în unele dintre statele occidentale.
Potrivit FT, cel mai evocator semn al renaşterii nucleare a Europei este evoluţia politicii energetice din Spania şi Germania, hotărâte să nu recurgă la energia nucleară. În timp ce Spania şi-a schimbat atitudinea, Germania rămâne din ce în ce mai izolată, însă lucrurile s-ar putea schimba după alegerile din luna septembrie.
Citește pe Antena3.ro
