Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o săptămână de manevre preliminare, parlamentarii puterii au respins, metodic, 140 de amendamente ale opoziției și peste 1.000 de obiecții.
Ei au ignorat total și cele șapte luni de proteste la nivel național, cele mai ample din istoria țării, în care zeci de mii de israelieni au ieșit în stradă pentru a demonstra împotriva intențiilor premierului Benjamin Netanyahu de a revizui sistemul judiciar și de a slăbi astfel Curtea Supremă.
Luni, prima componentă din acest pachet legislativ a fost adoptată: legiuitorii au aprobat o măsură care îi împiedică pe judecători să anuleze deciziile guvernului pe motiv că sunt „nerezonabile”.
Susținătorii pachetului spun că actualul standard de „rezonabilitate” oferă judecătorilor puteri excesive asupra deciziilor luate de oficialii aleși. Criticii susțin însă că eliminarea acestui standard, care este invocat doar în cazuri rare, ar permite executivului să adopte decizii arbitrare, să facă numiri sau concedieri nepotrivite și să deschidă ușa corupției.
La modul general, revizuirea prevede schimbări radicale, menite să limiteze puterile sistemului judiciar. Propunerile includ un proiect de lege care ar permite unei majorități simple în parlament să anuleze deciziile Curții Supreme. Un alt proiect ar oferi parlamentului ultimul cuvânt în selectarea judecătorilor.
Aliații ultranaționaliști și religioși, ultraortodocși, ai lui Netanyahu spun că pachetul este menit să redea puterea oficialilor aleși și să reducă atribuțiile judecătorilor nealeși.
Protestatarii, care reprezintă o secțiune largă a societății israeliene, se tem că revizuirea va împinge Israelul spre autocrație. Ei spun că totul nu este altceva decât o acaparare a puterii, alimentată de diverse nemulțumiri personale și politice ale lui Netanyahu – care este judecat pentru acuzații de corupție - și ale aliaților săi.
„Netanyahu, marioneta extremiștilor mesianici!”
La doar câteva ore după ce a părăsit spitalul unde i s-a implantat de urgență un stimulator cardiac, premierul israelian a rămas calm în timpul votului de luni, deși în jurul său se stârnise un potop de invective. Concomitent, el a răspuns la mai multe apeluri telefonice, inclusiv de la președintele israelian, Isaac Herzog, care încerca să medieze un compromis de ultim moment.
Cu toate acestea, într-o sesiune parlamentară plină de tensiune și dramatism, pe fondul scandărilor „Rușine!”, strigate atât de manifestanți în afara Knessetului, cât și de membrii opoziției, aflați în interior, coaliția premierului, formată din partide de dreapta, conservatoare din punct de vedere religios și ultranaționaliste, a rămas fermă.
După ce membrii opoziției au părăsit sala în semn de protest, loialiștii guvernului au votat cu 64-0 în cadrul parlamentului de 120 de locuri pentru a modifica Legea fundamentală a Israelului, lăsând Curtea Supremă fără una dintre puterile sale importante de control judiciar.
A fost o primă victorie într-un plan mai amplu de a ține în frâu sistemul judiciar, considerat mult timp un ghimpe în coasta forțelor de dreapta din Israel.
„Instanțele vor continua să fie independente și nicio tabără nu va prelua controlul asupra lor!”, a promis Netanyahu, într-un discurs adresat națiunii, luni seara, adăugând că este deschis la compromisuri privind alte părți ale revizuirii judiciare.
Premierul și unii dintre aliații săi au precizat că votul a fost necesar pentru a-i liniști pe cei mai extremiști parteneri din coaliție și că nu există planuri iminente de a promova și restul pachetului legislativ. Alți parteneri de coaliție au anunțat însă, plini de nerăbdare, că lucrurile abia s-au pus în mișcare.
„Vom continua, cu voia lui Dumnezeu, să adoptăm în mod responsabil aceste legi!”, a declarat ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, după adoptarea finală a primului proiect de lege.
Toate aceste mesaje contradictorii alimentează îngrijorarea că Netanyahu, îndatorat lui Smotrich și altor lideri de dreapta pentru majoritatea sa restrânsă, și afectat de probleme de sănătate, nu mai controlează derularea evenimentelor, în timp ce țara este zguduită de instabilitate internă și de o recrudescență a violențelor în Cisiordania ocupată.
„Nu avem prim-ministru!”, a tunat liderul opoziției, Yair Lapid, într-o declarație televizată. „Netanyahu a devenit marioneta extremiștilor mesianici!”, a mai spus el.
Modificări cu dedicație
Efortul de a slăbi sistemul judiciar a divizat țara, de când propunerea a fost lansată în mod neașteptat, la doar câteva zile după ce noul guvern de dreapta al lui Netanyahu a preluat mandatul, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut.
Ministrul Justiției, Yariv Levin, a introdus un pachet de proiecte de lege în Knesset (parlamentul israelian), care ar oferi partidelor aflate la conducerea țării mai multă putere, în vederea anulării deciziilor Curții Supreme și pentru a selecta judecătorii.
Pachetul include și o legislație care împiedică Curtea Supremă să blocheze politicienii condamnați pentru infracțiuni să ocupe posturi guvernamentale de top, în conformitate cu standardul judiciar de „rezonabilitate”. Această autoritate tocmai a fost retrasă Curții Supreme, prin votul de luni.
În lipsa unei constituții scrise, instanțele au folosit doctrina rezonabilității pentru a bloca anumite decizii și numiri. La începutul acestui an, într-un caz care i-a înfuriat pe conservatori, instanța l-a forțat pe Netanyahu să concedieze un aliat politic cheie - liderul partidului ultraortodox Aryeh Deri - din cele două numiri în funcțiile sale duble: ministru al Sănătății și ministru de Interne. Deri fusese condamnat pentru fraudă fiscală, în 2021.
Criticii au declarat că Netanyahu ar putea acum nu doar să-l numească din nou pe Deri, ci și să-l concedieze pe procurorul general independent al Israelului, Gali Baharav-Miara, care i-a iritat peste măsură pe membrii coaliției, deoarece nu a urmărit penal persoanele care au manifestat la domiciliile miniștrilor guvernului.
Imun la rugămințile lui Biden
Permițând continuarea demersurilor pentru revizuirea pachetului legislativ, Netanyahu a trecut peste un cor important și numeros de rugăminți din partea liderilor din domeniul afacerilor și al securității.
El a ignorat și o recomandare primită, duminică târziu, din partea președintelui american, Joe Biden, care a declarat presei israeliene: „Nu are sens ca liderii voștri să grăbească acest lucru!”.
După votul de luni, Casa Albă și-a reafirmat dezaprobarea față de mișcarea executivului de la Ierusalim: „În calitate de prieten de-o viață al Israelului, președintele Biden și-a exprimat public și privat părerea că, pentru a fi durabile, schimbările majore într-o democrație trebuie să aibă un consens cât mai larg posibil.”, a declarat secretarul de presă al liderului american, Karine Jean-Pierre. „Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu cea mai mică majoritate posibilă.”, a adăugat ea.
Statul evreu, paralizat
În întreaga societate israeliană, repercusiunile votului de luni au fost rapide și de anvergură. Peste 10.000 de piloți militari în rezervă, experți în cibernetică și alți membri din serviciul armatei au anunțat că renunță la îndatoririle lor de pregătire, dacă membrii coaliției continuă să impună adoptarea acestei legislații.
Netanyahu urma să se întâlnească după vot cu șeful Statului Major al armatei, pe fondul avertismentelor generalilor de rang înalt, potrivit cărora pregătirea defensivă a Israelului ar putea fi afectată, dacă un număr suficient de rezerviști dau curs amenințării lor.
Concomitent, cea mai mare federație sindicală din țară, a cărei propunere proprie de compromis a fost respinsă duminică, a declarat că ar putea declanșa o grevă generală, într-o mișcare similară celei care a paralizat Israelul la sfârșitul lunii martie și l-a forțat pe Netanyahu să întrerupă temporar revizuirea judiciară.
În plus, bancherii au declarat că depozitele și investițiile au început deja să fie retrase din țară. De altfel, shekelul și bursa de la Tel Aviv s-au prăbușit.
La rândul lor, liderii din domeniul high-tech au avertizat că reputația Israelului de „incubator pentru start-up-uri”, deschis și inovator, este în mare pericol. De asemenea, „Forumul de afaceri din Israel”, o federație care reunește 150 dintre cele mai mari companii din țară, a închis mall-uri, cabinete de avocatură și benzinării.
Criză fără precedent
Mai multe grupuri de lobby au anunțat că se pregătesc să conteste această măsură, printr-o petiție adresată Curții Supreme, deși nu este clar ce puteri are acum instanța pentru a examina contestarea autorității sale. Oricum, specialiștii în Justiție au avertizat asupra unei crize juridice prelungite, fără precedent în istoria Israelului.
Organizatorii demonstrațiilor care au scos zeci de mii de israelieni în stradă, săptămână de săptămână, începând din luna ianuarie - cu participarea preponderentă a veteranilor, academicienilor, lucrătorilor din domeniul tehnologiei și a medicilor - au declarat că adoptarea proiectului de lege a dezlănțuit o furie și mai mare.
Protestatarii, dintre care unii au campat zile întregi, în căldura de iulie, din centrul Ierusalimului, s-au revărsat în parcurile și piețele din jurul Knesset-ului după votul de luni, iar acestora li s-au alăturat mulțimile care coborau din trenurile din Tel Aviv.
Poliția a folosit tunuri cu apă și patrule călare pentru a-i dispersa pe manifestanții care au încercat să blocheze drumurile spre incinta parlamentului, pe tot parcursul zilei. Forțele de ordine au scos demonstranții de pe carosabil, inclusiv pe veteranii militari și pe rezerviști, care și-au legat brațele în timp ce stăteau pe trotuarul fierbinte.
Diviziuni ireconciliabile
Conservatorii susțin că schimbarea de luni a fost crucială pentru a controla un sistem judiciar care a uzurpat autoritatea parlamentară și care este iremediabil părtinitor față de elita de stânga a Israelului.
De cealaltă parte, criticii spun că este o preluare de putere care ar distruge echilibrul de lungă durată dintre puterea legislativă și cea judiciară.
Diviziunea reflectă un decalaj tot mai mare în privința percepției israelienilor asupra țării lor și viziunea asupra viitorului acesteia.
Pentru partidele ultraortodoxe și ultranaționaliste care i-au oferit lui Netanyahu majoritatea de patru locuri în Knesset - readucându-l la putere după un an și jumătate în care a stat pe tușă - instanțele au reprezentat o barieră în calea ambiției lor de lungă durată de a centra conservatorismul religios în spațiile publice și în politica guvernamentală.
Spre exemplu, instanța a limitat scutirile de la proiectul de lege pentru studenții ieșiva și a impus un control în privința confiscării terenurilor din Cisiordania, unde unii membri ai cabinetului fac presiuni pentru anexarea de facto.
Pentru cei mai liberali locuitori ai Israelului din centrele tehnologice și culturale de pe coasta mediteraneeană, instanțele au fost una dintre puținele contraponderi la puterea tot mai mare a dreptei. Reducerea autorității judiciare, spun ei, riscă să pună Israelul pe calea autocrației și chiar a teocrației, cu lideri religioși care dictează tot mai multe aspecte ale vieții civice.
