Italia, amore mio!

Viata de imigrant la Columna lui Traian

Cum traiesc romanii intre Columna lui Traian si Colosseum si ce le lipseste acolo. Ce vor italienii de la ei. Cum se simt studentii romani intr-o capitala a culturii europene. Cum pleaca fagarasenii sa munceasca si cum traiesc ceilalti, lasati in urma.

TINTA. Precum Badea Cartan odata, romanii apuca pe drumul catre columna stramosului lor imparat, Traian. Dar nu in cautarea radacinilor istorice, ci a unei vieti mai bune

Viata de stranier la Columna lui Traian

Ne-am propus sa scriem despre romanii care incearca sa ia viata de la capat intr-o tara despre care credeau ca stiu totul din manuale. Nu i-am aflat pe toti, dar cativa dintre ei ne-au explicat cum e viata cand treci zi de zi pe langa Colosseum, de multe ori fara un ban in buzunar.

Se spune ca Italia e una dintre cele mai primitoare tari din Europa. E concluzia la care au ajuns italienii dupa ce au dat publicitatii ultimele statistici din 2004. Au 2,6 milioane de imigranti legali. Cifra se dubleaza daca se gandesc si la cei care muncesc la negru si nu au permis de sedere. Romanii sunt cei mai multi dintre toti stranierii care ravnesc sa-si construiasca un viitor in peninsula. Comunitatea de romani a crescut rapid dupa 2002, alaturi de cea a albanezilor.

LA NUMARATOARE. Permise de sedere au doar aproximativ 300.000 dintre concetatenii nostri care se spetesc in industria, in agricultura si in spitalele italienilor. Ei sunt cei care au fost recrutati de firme de resurse umane. Ei au plecat cu un contract de munca in buzunar si au toate drepturile pe care le are si un muncitor italian. Sunt cei norocosi, pentru ca, fara un contract de munca legal, nu poti sa primesti permisul de sedere in Italia.

NAVETISTII. Dar mai sunt cei care nu au permisul de sedere, "ilegalii". Chiar daca autoritatile romane dau din colt in colt cand e vorba de estimari, din calculele italienilor reiese ca aproximativ 900.000 de romani muncesc la negru.

Unii se ascund de carabinieri pana cand sunt prinsi si deportati in Romania. Se odihnesc acasa o luna, doua si pleaca din nou sa-si incerce norocul. Altii, mult prea putini, incearca sa-si convinga patronii ca sunt oameni buni si merita sa plateasca impozite pentru salariile primite. Ei sunt cei care umplu oficiile postale la fiecare inceput de an, cand pot sa trimita cererile de permise de sedere si contractele de munca pentru a putea intra in legalitate

CU SCHIMBUL. Romanii stiu ca, daca au in buzunar cei 500-1.000 de euro imprumutati de pe la rude sau o chemare de la prietenii care stau in Italia, pot sta pe teritoriul italian 90 de zile. Asa ca lucreaza linistiti la negru pentru cei 1.000 de euro pe luna la o firma de constructii, pana se termina cele trei luni in care pot trece drept turisti.

Apoi se intorc in tara cu banii. In locul sotului pleaca sotia. Trec alte trei luni, ea se intoarce acasa si sotul pleaca din nou.

Pana cand reusesc sa stranga bani ca sa-si cumpere o casa. Asta e singura lor solutie sa-si construiasca un viitor.